Poirot, un reper cinematografic

În ciuda numelui, David Suchet este un britanic autentic, născut în Londra, crescut cu briza călduţă a regiunii Kent. Un actor clasic, desăvârşit, având girul reuşitei din teatru atunci când a provocat cinematografia.

Hercule Poirot, însufleţit de David Suchet în cele 13 sezoane (1989-2013), este principalul motiv pentru care îmi displac toate serialele cu detectivi, apărute în ultimii 10 ani. Cu Sherlock-ul ăsta de rit nou, scornit prin 2010, în cap de listă.

Nu pot să urmăresc şi să apreciez dinamica absurdă din Sherlock. Nici falsitatea actorilor, scenariul șubred, decorul fad, peisajul duhnind tot timpul a plastic, aluminiu, laptop şi iPhone încinse. Povestea nu are tâlc şi nici tact. Indiciile sunt construite cu repezeală şi mult kitsch, iar apoi aruncate ostentativ în ochii spectatorului – explicate cu lux de amănunte, să înţeleagă şi ultimul viţeluş.

Aşa cum am prins atmosfera filmului american din anii ’90, şi o voi aprecia necondiționat, mi-am ales Poirot reper inamovibil pentru serialele cu detectivi. Pentru că dincolo de Agatha Christie si mintea-i sclipitoare, dincolo de geniul lui David Suchet, cele 13 sezoane din Poirot alcătuiesc o frescă hipnotică a perioadei interbelice.
Continue reading

Să castrăm violatorii?

“Violatorii şi pedofilii spun în faţa instanţei că nu au dorit să facă asta, ci au avut porniri necontrolabile. Cu alte cuvinte, violatorii şi recidiviştii ar insinua că sunt bolnavi şi, astfel, şi-ar justifica faptele. Iar castrarea chimică este un tratament hormonal aplicat.” (Gabriela Firea – PSD)

“A fost o fată violată şi, cu toate acestea, nişte instanţe din România consideră că nu sunt pericol social violatorii şi ostracizăm tot victimele. Asta-i problema în România. Dar nu discutăm despre ele pentru că premierul n-are timp şi probabil este mult prea preocupat de problema juridică a domniei sale.” (Alina Gorghiu – PNL)

“Tot în Vaslui (surpriză), şapte tineri artişti au răpit o fată în vârstă de 18 ani şi au violat-o pe un câmp. Până când a leşinat. Au aşteptat să îşi revină, după care şi-au reluat activitatea artistică. A durat câteva ore. Răpirea şi violul în grup au avut loc anul trecut, în luna noiembrie. Cei 7 acuzaţi sunt cercetaţi în stare de libertate şi împart în continuare acelaşi mizerabil sat vasluian cu victima şi familia ei.” (Asta a scris subsemnatul într-un articol, pe data de 4 iulie)

4 iulie, da? Acum suntem în 21. Iar fapta a avut loc anul trecut, în luna noiembrie. Băi, uite că se întâmplă minunea şi aflară până şi primele ţoape doamne ale politicii româneşti.
Continue reading

Sunt o anomalie

20150720_192821

Poza a fost făcută seara, după ora 7 p.m.
Da, am aer condiţionat şi merge în continuu. Cei de la Enel ar trebui să îmi facă reducere pentru consumul industrial.

În Bucureşti nu sunt 34,35,36 de grade, sau cât măsoară staţia meteo din Pădurea Băneasa. La amiază, asfaltul care acoperă în mare parte capitala noastră iubită se încinge mult peste 50 de grade. Pe acoperişul blocului meu, care coincide cu tavanul meu, poţi găti liniştit ouă ochiuri.
Continue reading

Interviu Marius Trancă

arhanghel mihailAşa cum am anunţat ieri AICI, avem interviul. Cele 10 întrebări au fost “rezolvate” mai rapid decât am anticipat.
Marius Trancă şi decalogul adevărului:

Dani Corban: Ai fost condamnat de două ori pentru „fascism şi xenofobie”. Este o premieră pentru România. Ce te-a determinat să apelezi la acţiunile extremiste pentru care ai fost condamnat şi ce ai sperat să realizezi?

Marius Trancă: Acum 10 ani, am fost condamnat la inchisoare pentru ca utilizasem in public “simboluri fasciste, rasiste si xenofobe” si pentru ca promovasem ideologiile legate de aceste aspecte (OUG 31/2002)…nu comentez decizia instantei, desi as avea destule de zis (imi aduc aminte cum cautau oamenii legii sa citeasca despre astea in cartile de istorie sau cum incercau sa gaseasca…via internet, simbolurile respective!!!), dar…”Qui prodest?”.

Actiunile nu au fost de natura extremista, simbolul zvasticii fiind extrem de vechi. Procurorii au dorit sa faca din toata “treaba” o premiera in justitie, sa creeze un precedent.

In multe situatii nu au exista probe, procurorii apeland la martori falsi, care sub amenintare au declarat lucruri total neadevarate. Ce rost ar mai avea sa mint? Oricum nu ma pot condamna de doua ori pt aceeasi fapta.
Continue reading

Interviu reactii.ro

marius tranca

Nu am postat această poză pentru a-l vedea pe Badea călare peste Zoso. Interesant pentru mine este locul trei. Site-ul nationalisti.ro este deţinut şi întreţinut de Marius, primul român condamnat şi încarcerat pentru fascism. De două ori, să fie!

Am discutat săptămâna trecută cu Marius, pe facebook. El a fost cel care a iniţiat dialogul. În primă fază, mi s-a părut un patriot incurabil, chiar excentric, permanent agitat de gândul “Hai să facem ceva!”
L-am întrebat ce anume vrea să facem, dar nu am ajuns (încă) la o concluzie. Momentan nu am făcut cunoştinţă cu latura sa fascistă.

Am stabilit şi o discuţie viitoare, dar nu între patru ochi precum precedenta. Vom avea un interviu cu Marius Trancă; chiar acum mă gândeam ce întrebări aş putea formula.
Dacă există întrebări pentru Marius, din partea voastră, le pot adăuga la selecţia mea. Interviul va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare.

Cu moartea la un grătar

P7150425Mă uitam ieri la acest şoricel, în timp ce ațâțam grătarul. Şi mi-au venit câteva gânduri legate de viaţă, moarte, locşorul animăluţelor vii, calde, într-un Univers veşnic tăcut şi rece.

În primul rând, moartea nu există. Este doar un termen prin care definim absenţa vieţii. La fel cum frigul şi întunericul nu există.

Dar acest şoricel nu a fost conştient vreodată de propria existenţă. S-a mişcat, a respirat, a mâncat, a scormonit pământul şi a ros sacii de rafie. Toate, absolut toate, acţiuni declanşate de reflex, nu de gândire.

Şoricelul nu a existat vreodată pentru el sau pentru altcineva, drept urmare nu a fost înzestrat cu viaţă. Moartea este absenţa vieţii. Dacă pentru acest şoricel, propria viaţă nu a existat, putem spune că a murit? Sau în cazul lui, moartea a fost starea normală dintotdeauna?
Continue reading

Uit pi şier ş şierul taşi

Astăzi a fost placiditate pe cerul Moldovei. O înecăciune persistentă de amar plumbuit; de parcă gospodarul văzduhurilor şi-a întins la zvântat cenuşa îmbibată de ploaie.
Câţiva stropi mărunţi, adieri timide, de provenienţă tăinuită: atât de anemice încât nu ştiai dac-au slobozit din cenuşa cerului ori dintre aripile unui cocoş.

Sunt deja două zile de când caut echilibrul spiritului între dealurile Moldovei. E linişte. Răcoare şi simţământ împământenit de “hai în culcuş”. Plăcintele, vinul şi paturile unse cu dragoste de tihnă îţi giugiulesc mintea şi-ţi înfrăgezesc trupul din călcâi în creştet, via noadă.

Aici, la porţile Edenului, au trecut două zile. În teluricul mânjit s-au rulat probabil câteva generaţii, religii, epoci. Tocmai am primit acestă poză din partea unui muritor damnat.

berceni
Continue reading

Imagini live de pe Pluto

plutoAstăzi vom putea viziona pe NASA TV primele imagini live din proximitatea planetei Pluto. “NASA” cu “A” la sfârşit, nu “U”

Transmisiunea va începe la ora 7:30 a.m. EDT, adică la 14:30 – ora Bucureştiului. Probabil serverele NASA vor fi suprasolicitate, nu îmi imaginez să existe cineva neinteresat de primele reportaje cu plutonieni. Drept urmare, recomand să deschideţi livestream-ul NASA pe la un 14, chiar 14 fără ceva. Să prindeţi loc (ha-ha).

Drona New Horizons va fi cel mai aproape de Pluto la 14:49, ora Bucureştiului. Cel mai aproape însemnând o distanţă de 6200 de mile. Aş fi preferat ceva mai aproape; oricât de performant ar fi zoom-ul dronei, tot pixelaţi ies sânii plutoniencelor.
Continue reading