Cum se fac poalele-n brâu
Se fură câţiva snopi de grâu de la vecini. Din ce am înţeles, moldovenii sunt oameni rezonabili, nu sar cu parul la atac. În cel mai rău caz te vor întreba “Ueeei, şe faş uei la mini-n grâu?” Eu am fost la seceriş la răsărit, pe la un 6 dimineaţa, deci am evitat întrebările.
Nu am găsit chiar holda aurie pe care o visam, în zona respectivă toată lumea planta porumb. Mămăligă să fie, restul vedem la urmă. Ne-am mulţumit cu un petic de pământ mai buruienos şi câteva fire de grâu rătăcite prin pălămidă. Arată mai realist aşa, oricum.
După seceriş, merge un mic dejun cu sarmale în foi de viţă, mămăligă şi vin roşu moldoviniesc, băut din corn de vacă!
Şi după ce ai isprăvit tot vinul din gospodărie, e timpul să te apuci de muncă. Trebuie să separi bobul de grâu pentru făină. Doar scopul era să facem poale în brâu… Cea mai bună metodă: Te urci pe acoperişul casei şi îl baţi sălbatic. Bobul se va desprinde de spic şi se va rostogoli, separându-se de pleava mai uşoară.
Şi îl baţi.
Şi îl baţi
Şi îl baţî
Până te dai bătut
Presupunem că ai reuşit să faci făină (joke). Urmează tocmirea localnicilor care au cuptor din cărămidă şi femei care ştiu să îl folosească.
Succes!
Localnicii au o metodă genială prin care verifică temperatura cuptorului. O veţi afla în toamnă, după ce apare Dracula’s Kitchen
În timpul procesului de coacere a fost nevoie de foarte multă muncă
Şi concentrare
Dar am învins! Aşa arată produsul final:
Iar o zi reuşită de muncă merită un corn rece de vin, savurat în păpuşoi.
Pe final, un bonus mare, mare pentru Olivia: Potaia familiei la care am fost în vizită.
Aceeaşi potaie după ce a făcut năzbâtii şi a păpat papară
Data viitoare vă povestesc cum fac moldovenii miere.
Fotografii realizate de Ion Cristina-Velina
Ma, pe voi nu v-a învățat nimeni să nu fotografiați omul obosit, ars de cuptor, cu părul umflat de la apă și vânt de-i stă ca la un călugăr novice din scrierile lui Eco???
Așa brand îmi faci mă, Punct? Când alerg sălbatic prin lanurile foșnitoare, m-arunc în cascade cu capul înainte și dau la o parte tăciuni aprinși cu mâna nu m-ai prinde în poză…
Aaaa, nu m-ai văzut făcând de astea? Păi data viitoare să fii mai atentă.
Ei, ai si tu poze precum Harap Alb in lanul cu graul de aur, dar se pare ca nu au fost pe placul lui Pierre. 🙂
aha, asta micu mi-a subminat brandul… bine ca stiu, ia sa gandin noi niste scene special pentru el….
In sfarsit vad si eu poze de la sesiunile voastre. Vlad asta e zgarcit rau cu materialul, nici cand a fost in TM nu a adus nimic cu el, noroc cu reporterita de razboi, Punct… :)))
Vlad ăsta n-are timp de joacă cu micșorat imagini și scos behind the scene-uri dar abia așteaptă să ajungă să aibă – de știam că am atâția motani curioși pe cap o luam pe Punct peste tot :)))
eu credeam ca Vlad asta, are si un Note 2, special pentru poze de gen. :))
Atunci când o sa-l vezi pe Vlad făcând poze cu telefonul, să stii că lumea e pe sfârşite..
În Moldova se cultivă păpuşoi, nu porumb. Eu cred c-ai fost prin altă parte.
Hary – aici m-ai prins, că doar ce spanac fac eu acolo așa mult – pac-țac două poze, țac-pac un video – cât ar fi să scot telefonul și să trag o fugă mai în spate și țac-pac niște behind the scene-uri în lumină de seară numa bună pentru smartphone?
Note-ul e legat în capul meu strict de contul instagram, care o sa intre in actiune in perioada de marketing, după ce cartea e scrisă și completă grafic iar pozele cu telefonul (Dani, o să se sfârșească lumea) o să fie în general făcute în condiții de studio care să scoată cât de cât ceva bun din senzorul infim al draciei – si asta doar dacă o să văd ca pe instagram chiar merge mai bine să pui poze făcute cu telefonul, așa cum ar trebui, nu cu dslr-ul.
Pozele lui Punct pentru articolul ăsta sunt mai toate făcute în condiții în care un telefon ar fi dat rateuri cât casa (contra-lumina, lumină de seara) și sunt lucrate atent fiecare în parte, așa cum cred eu că ar trebui să fie imaginile care susțin povestile din DK.
Puncticel, cam cât ai pierdut cu editarea?
Vlad, eu am stat la 70 de poze, ca atat am editat seara trecuta, aproximativ 3 ore, in conditiile in care pozele cu catelusul le-am bagat in ps pentru un feeling putintel mai retro, restul fiind postprocesate doar in lightroom.
Cum, nu-s turnate asa direct? Hmmm….. ce ti-e si cu fotografii astia…
Vlad, trei ore la 70 de poze, da? Trei ore. Adica picatura de apa rece, pe piatra fierbinte a timpului. Stropul, care oricat de mult ai scutura-o, iti ramane in chiloti. Dar tu te-ai hotarat, ca nu ai timp nici sa te pisi in timpul proiectului…
Eu m-as fi multumit si cu imagini brute, doar micsorate si puse intro arhiva pe dropbox.
Da ma, Hary, sunt naspa. Nici poze cu telefonul de behind the scene nu fac, nici nu micsorez cateva mii de poze sa le pun pe dropbox (daca-mi spui de cateva asta inseamna sa stau sa selectez), ce mai sunt total neserios, n-am nicio scuza.
Si sesiunile astea de filmari e niste vacante si timpul de scris dintre ele un fel de vacanta la vacanta.
vezi ca am editat intre timp comentariul meu, anticipand raspunsul tau… :))
Man, eu sunt la 4 ore de somn pe zi, îmi tremură chiloții pe mine că nici așa nu termin, am băgat jăratec de la prima sesiune de filmare și până acum și tu mă iei cu picături și cu cât era frate să pierzi câteva ore pentru niște poze pe care oricum le-ai fi văzut peste ceva vreme, editate și selectate ca la carte.
Poate nu știu eu cum să lucrez la un proiect de genul ăsta cu timeframe-ul dat dar până acum, din experiență și din lucratul cu alții aveam o părere bună despre mine – gen sunt Fulgerel Vladone pe lângă restul.
Acuma dacă tu îmi zici că trebuia să am timp și de relaxare și de pișat și de frecat menta cu procese inutile eu nu te contrazic, dar unul dintre noi nu știe despre ce vorbește.
Ori eu sunt foarte lent și mă stresez aiurea când altul ar fi făcut aceleași lucruri, la aceeași calitate dar mult mai repede și ar fi stat like a boss la pescuit cu prietenii acuma dându-și ok-ul la copertă, ori tu ai uitat ce înseamnă să fii la execuție.
Oricare ar fi varianta corectă discuția e inutilă, dacă fără să mă piș eu reușesc să termin ce trebuie, cum trebuie și când trebuie am să o consider o realizare despre care ar scrie Homer dacă ar mai trăi, săracul.
Iar dacă tu vei crede total altceva, gen ia uite la ăsta ce s-a fărmat pentru o nimica toată, de-o puteau face alții relaxat și pișându-se de 3 ori pe zi, atâta vreme cât proiectul va fi gata pe mine nu mă va deranja deloc iar tu vei rămâne cu o informație certă despre randamentul și stilul de lucru al echipei și vei putea plănui pe viitor în funcție de ea.
Gata, mă duc la budă.
Aoleu, Vlad, hooooo, ca o iei pe aratura. Duci discutia intro directie gresita. Nu este cazul sa te victimizezi. Nu m-am plans si nu te-am acuzat de nimic. In nici o clipa a proiectului nu am pus presiune asupra ta. Ai toate libertatile posibile.
Agresivitatea ta imi arata cat esti de tensionat si sub presiune. Presiune pe care tu ti-ai generato singur, nu eu. Ma suprinde in mod neplacut, ca orice remarca ironica, te scoate din pepeni. Relax….
Hary, nu e nici urmă de agresivitate în replicile mele, dacă tu vezi așa ceva în orice discuție contradictorie sau cât de cât serioasă cred că ar trebui să te uiți adânc adânc în interior și să-ți găsești zenu-ul sau să ieși la fotbal :)))
Chiar nu pricep de unde scoți permanent din pălărie chestia asa cu agresivitatea, e obositoare și departe de adevăr. Când vorbele tale se leagă de ceva concret și eu îți explic sincer o treabă tu sari în sus că-s agresiv, când îmi spun părerea despre o chestie reală și diferă de a ta mă iei iar cu agresivitatea și că-mi proiectez nu știu ce dezamăgiri pe problema în cauză. Aiurea total, realitatea nu e a ta, Hary, asta e bullshit de 2 lei, faptul că tu te poți uita liniștit la o chestie nu schimbă chestia aia cu nimic pentru altul și tu refuzi să vezi asta deși e elementară.
Nu e, coane, niciun fel de agresivitate, nici victimizare nici nimic – sunt niște afirmații sau păreri despre un subiect și au voie să fie diferite de ale tale fără să vină din frustrări, nervi, agresivitate.
Ție îți dă mâna să glumești și pe niște chestii care la mine nu-s de glumă, și-ți dă mâna să te uiți cu calm la niște scene care te-ar ustura profund dacă ai fi în altă poziție și e ok dar asta nu înseamnă că toți trebuie să ne ordonăm după filosofia ta, modul tău de a glumi, poziția ta socială și așa mai departe iar dacă nu o facem nu are legătură neapărat cu o sălbăticie sufletească ci cu faptul că suntem diferiți.
Uite tu zici că te surprind neplăcut dar nu vezi că chestiile astea le provoci chiar tu, neînțelegând deloc poziția celuilalt pe subiect sau problemă.
Inclusiv replica asta dacă și-o dădeam eu – hary, mă surprinzi neplăcut – tu ai fi considerat-o agresivă, pe pariu. Dacă exprimarea asta la tine nu e agresivă ci doar sinceră de ce nu poți să-și schimbi perspectiva și să crezi același lucru despre modul meu de a pune problema?
Da, sunt extrem de obosit, stresat și pun o presiune extrem de solidă pe mine (asta mă face un om pe care poți să te bazezi), dar asta nu înseamnă că-s turbat și că exact aceeași părere n-aș avea-o după o săptămână de plajă și pescuit.Și nici atunci nu ar fi vorba de agresivitate ci de vorbitul despre subiect.
Vlad, inceteaza sa te comporti ca o sotie frustrata.
Esti obosit? Odihneste-te. Nu cere nimeni de la tine sa nu dormi noaptea.
Ti-ai propus ceva si nu-ti iese asa cum ai vrut? Se intampla, e normal si firesc. Vorbim de aceste lucruri, replanificam, reorganizam, ne adaptam.
Dar nu strangi frustrari in tine, pe care sa le torni asupra celui care sprijina realizarea acestui proiect…
Eu am incercat sa ajut, sa iau presiune de pe umerii tai, am incercat sa creez toate conditiile, pentru ca tu sa poti lucra in liniste.
Nici nu ti-am impus un deadline clar, ti-am zis si ultima oara la Timisoara, Dani e martor, ca pentru mine este mai important sa finalizam, nu sa terminam la termen. Am preluat partea cu retetele, tocmai pentru a te detensiona, de a lua presiune de pe tine.
Produsul final trebuie sa fie bun, daca asta inseamna ca o sa dureze mai mult si ca este nevoie de mai multe resurse, atunci trebuie sa ne adaptam si sa ne reorganizam corespunzator.
In loc sa faci asta, tu imi scoti ochii cu cat de constiincios esti, cu cat de mult te straduiesti sa termini la timp, cu cat de greu este la front, si creezi tot felul de scenarii in capul tau, despre cum eu nu iti apreciez devotamentul si implicarea.
Eu as fi vrut sa ne bucuram impreuna de proiect, as fi vrut sa te simti bine lucrand la el, sa fie o experienta frumoasa pentru toata lumea, nu sa-ti pui la bataie sanatatea si relatiile cu cei apropiati, renuntand la odihna si momentele placute cu familia si prietenii.
Du-te in vacanta cu familia, fa un concediu la mare si relaxaza-te. Asculta marea, arunca-te cu fiica-ta in valuri, si gandeste-te detasat la proiect. Vorbesc foarte serios.
Si nu uita sa-mi trimiti pe email, poze de la mare cu familia, facute cu Note 2-ul…:))
Nu ştiu dacă e cel mai bun moment să mă laud cu asta , dar azi am prins 22 de peşti!! 😀
Am fost cu Alexandru pe o baltă. Ne-am trezit pe la un 5, am ajuns acasa la 17:30. 12 ore de pescărit. Aproape 2 kile. Cărăşel sălbatic de baltă. Acum încerc să o conving pe Punct să îl cureţe..
:))) felicitari pentru ziua frumoasa pe care ti-ai facuto. Banuiesc ca nu ti-a fost greu sa te trezesti la 5, sau? :))
Dintre toate tainele pescuitului, singura pe care reusesc sa o respect e asta cu trezitul devreme. In rest, sunt un mare antitalent :))
Azi am reusit sa rup varful unditei la cea mai mare captura. Imi vedeam pe urma pluta cum alearga prin mijlocul bălţii.
Si asta cu undita rupta la cea mai mare captura, e clasica…:)) te descurgi deja foarte bine la pescuit.
Cat o fi fost de mare nu se stie, insa e drept ca mergea cu pluta la plimbare. Eu am prins 36 cu tot cu cei cat unghia iar cel mai mare a avut vreo 400g. O sa ii fac maine cu malai si mamaliga alaturi. Pentru o taxa de 10 lei pe zic eu zic ca e ok:))
Bine, cred ca si-a rupt undinta, dar sigur, sigur nu e din cauza pestelui…
Ori batul era de rahat, ori pescarul incepator rau. Pestele nu are nici o vina…:)))
De rahat rău băţul ăla.. Am rupt şi undiţa lui Alex, apropo. De mare rahat a fost şi a lui :))
Cand a lansat a reusit sa arunce si undita pe balta:))). Eu as sta o zi intreaga pe balta numai sa il vad pe Dani cum trage cand musca peste, are o gratie a lui aparte… are pestele timp sa isi bea si cafeaua de dimineata pana il scoate Dani din apa;)). Data viitoare tre sa imi iau o varga la 7m ca mai am una de 3 doar…
Apăi dacă-i sesiunea de lăudat (+pus cenuşă-n cap): eu sunt la Braşov, Buşteni etc, cad Bucegii pe mine şi mă uit beată (de plăcere – do not expand on that) la Caraiman (vârful), am o carte de predat pe care sper s-o pot încheia mâine seară, deşi trebuia sâmbătă şi văd că nimeni nu m-a întrebat de ea, deşi am tot verificat cu inima strânsă căsuţa de e-mail…
Vlad, uneori şi 3 zile de relaxare e suficient. De ex. la Praid.
Anatati,
decat sa te tot uiti cu teama in mailbox ca sa vezi daca nu intreb de carte, mai bine mi-ai zice ca intarzie cateva zile… :))
E mai bine sa zici tu ceva (pro-activ), decat sa intreb eu si tu sa trebuiasca sa te scuzi :)))