Acestea sunt patru din cele şapte miorlăitoare care mi-au ţinut companie în ultima săptămână. Plus Vlad, bineînţeles.
Motanul grizonant şi dungant care vă tratează cu spatele este Heracle, cea mai fioroasă vieţuitoare din Ţara Haţegului. Jumate muritor domestic, jumate zeitate sălbatică – Mama lui, Miaucelmena, şi-a ridicat codiţa pe crestele munţilor bântuite de mârtani neîmblânziţi.
Se vede în dârzenia şi agresivitatea lui. Le bate pe restul mâţoşeniilor de nu ştiu ce le-a trăznit. Lăbuţe aruncate din fundul grădinii, scurte îngherate, perniţe-n bot pe contră a la Mayweather… tot arsenalul.
O vedeţi pe aia care păşeşte timid pe trepte? I-a întrat groaza-n oase de când Heracle a muşcat-o de gât şi i-a scuipat blăniţa. Fără înflorituri vă zic – A muşcat-o, a mestecat pofticios de vreo trei ori, cum mesteca John Wayne tutunul, şi a scuipat o biluţă de blană.
O să le duc lipsa păroşeniilor. M-am împrietenit cu toate, după ce mi-au scos veninul din fiere în primele două zile. O să mai întreb ce face Cuţa, căţeluşa negricioasă fugită de la stână, dacă mai trăieşte flocăciosul din dreapta imaginii… Suferă de o boală rară. A fost plimbat pe la ăi mai iscusiţi vraci de animale şi, într-un final, salvat. Acum gâfâie la tot pasul şi nu are voie să consume gluten.
Le-am lăsat în urmă felurite cărnuri, brânzeturi, măsline şi vreo 10 sticle de Terapia.
În câteva ore plecăm din Ţara Haţegului. Echipa Dracula’s Kitchen vizitează astăzi Castelul Corvinilor şi porcuşorii mistreţi din Târgu Mureş. Iar mai pe seară, poposim în Mediaş pentru o şedinţă foto cu Prinţesa Ardealului.
Ca nişte lilieci draculieni ce suntem, nu vom gusta dulceaţa nopţii tolăniţi. Imediat ce-o rezolvăm pe prinţesă, păstrăm pleoapele erecte şi drumul fierbinte spre Vatra Dornei.
În bucătăria lui Dracula, cuptorul va rămâne aprins până spre finalul lui aprilie.
