Înapoi în Bucureşti II

dani-oaie“Câteva ore şi beri mai târziu, mă hlizeam cu prietenul Marcu la o masă de plastic, ascunsă sub ceţuri înecăcioase de mici carbonizaţi. Soarele mi-a stors scalpul şi mi-a vlăguit scaunul lăbărţat sub a pa… ori a cincea halbă. Îmi place să fac echilibristică, ameţit pe muchia pieţei imunde.

Doi fraţi măslinii, cu pantaloni sfârtecaţi şi bust dezvelit, se înjură de mamă. Ăla mai mare, la vreo zece ani, urlă cu degetele încleştate pe coaste; îi poţi număra fiecare oscior, ca la o carcasă de câine putrezit. Din coastele afumate i-a crescut o burtoacă balonată, cu pielea întinsă, gata să pârâie. Urlă la mă-sa, a renunţat la intermediari şi o înjură direct.

Asta îl ignoră şi urlă la rându-i spre oamenii care ies de la metrou: „Banane aveeem! Cinci lei mănunchiul, banane aveeem! Şosete aveeem!” Are burta la fel de expandată, acoperită parţial de un maiou cu brizbrizuri aurii şi cruste de jeg. Lasă bananele să tihnească pe un tomberon, îşi scuipă în palme, frământă, masează în jurul buricului ţuguiat. Se pregăteşte să-l toarne pe-al treilea.
Continue reading

Să i se taie capul!

După vreo două-trei duble, tocmai când pornisem pe drumul cel bun și lumina, mișcarea și stropii de apă începuseră să arate cum trebuie, Dani devine din ce în ce mai îngrijorat de soarta modelului:

”Vlad, e rece apa, tare rece”

Întreb prințesa dacă mai rezistă și am grijă să n-o țin mai mult de 15 secunde în stropi dar nu trec două minute…

”Vlad, e rece ca gheața”

Dau din cap că înțeleg, odihnesc modelul un pic, dar încă nu am ce-mi trebuie așa că încercăm din nou fotografia perfectă – mai multă mișcare din păr, privire în lungul săbiei, stropi mai bogați, hai că se poate! Continue reading

Heracle şi Prinţesa Ardealului

Acestea sunt patru din cele şapte miorlăitoare care mi-au ţinut companie în ultima săptămână. Plus Vlad, bineînţeles.

danipispis

Motanul grizonant şi dungant care vă tratează cu spatele este Heracle, cea mai fioroasă vieţuitoare din Ţara Haţegului. Jumate muritor domestic, jumate zeitate sălbatică – Mama lui, Miaucelmena, şi-a ridicat codiţa pe crestele munţilor bântuite de mârtani neîmblânziţi.

Se vede în dârzenia şi agresivitatea lui. Le bate pe restul mâţoşeniilor de nu ştiu ce le-a trăznit. Lăbuţe aruncate din fundul grădinii, scurte îngherate, perniţe-n bot pe contră a la Mayweather… tot arsenalul.

O vedeţi pe aia care păşeşte timid pe trepte? I-a întrat groaza-n oase de când Heracle a muşcat-o de gât şi i-a scuipat blăniţa. Fără înflorituri vă zic – A muşcat-o, a mestecat pofticios de vreo trei ori, cum mesteca John Wayne tutunul, şi a scuipat o biluţă de blană.
Continue reading

Echipament Draculaproof

Cinci zile de analize, căutări, desene şi croitorie marca Punct. Este gata!

20160318_223512 x 800

Tunica mea din pui de grizzly şi oaie sălbatică.
Toiagul l-am confecţionat la începutul lui ianuarie, din cadavrul bradului de Crăciun. Asta înseamnă să fii şahist, să gândeşti mutările în avans.

Da, urmează un nou episod Dracula’s Kitchen. Pentru cei care ne-aţi cunoscut mai târziu, despre asta este vorba:

Dracula’s Kitchen la Bookfest Bucuresti 2015

cartea Dracula's Kitchen la bookfest

Opreste lumea in loc. Cam asta e cu Dracula’s Kitchen la Bookfest.

PS. Si ca sa nu vorbim numai despre ea, va mai spun asa:

Cu vreo 10 minute in urma a intrat o doamna in stand, a tras un ochi spre Povestiri de sub papuc si pac a luat-o. A intrebat Dani, vazandu-i reactia extrem de iute, daca stia dinainte de carte.

“Nu, dar cum am vazut titlul, m-am gandit la sotul meu…”

Dracula’s Kitchen

O poveste despre bucate românești, despre timpuri îndepărtate, despre locuri și oameni, despre obiceiuri pline de farmec. Un an de scris și de fotografiat din Delta Dunării până-n inima Bucovinei, o aventură printre tradiții și gusturi venite din negura vremii, o întoarcere spre spiritul românesc autentic. O carte liberă de zbuciumul zilei de azi.

4 aruncat faina m

Dracula’s Kitchen adună între coperți aventurile unui tânăr naufragiat pe ținuturile valahe(în partea de fantasy), o colecție de rețete tradiționale, de la storceagul căzăcesc din Deltă la pasca sfințită din Bucovina(în partea de rețete) și peste o sută de fotografii. Continue reading

Un băiat muncitor

Crescut de mic în tradiția mâinilor asprite de trudă, acest pilot de elicopter muncește de sare cămașa pe el de fiecare dată când rămâne la sol.

Ca 12 G2 p2

Și-apăi câte știe omul să facă… de la secerat spice aurii în lungul câmpului, la-nvârtit brazdele negre și-ntors pe dos inima pământului pentru semințe roditoare, la mânuit coasa mai ceva ca baba moarte și crăpat lemne ca vikingii de pe timpuri, nimic nu-i prea mult pentru el. Continue reading

Viața grea de artist

Cine își închipuie că Dani a avut viața ușoară în timpul ședințelor pentru Dracula’s Kitchen, se înșeală amarnic. Asta însă i-a pus capac până și celui gata să se sacrifice oricând de amorul artei.

Nu l-am văzut atât de lipsit de dorință ba chiar aș putea spune gata s-o ia la fugă în cele câteva luni de lucru, nu neapărat din cauza a ce trebuia să țină în mâini ci mai mult din pricina apei în care trebuia să intre – un lac, încărcat de legende în care se spune că dacă intri nu durează mult până să devii un mutant radioactiv cu puteri supraomenești, brațe de caracatiță, ochi de melc și dorsale de rechin.

Până la urmă însă arta a învins.

PS. Niciun animal păros nu a fost rănit în timpul filmărilor, conținutul blănii de oaie era de mult inclus în procesul de fabricație al unei pastrame iar Dani mai trăiește încă și azi, nu știu exact în ce formă dar la telefon sună aproape uman.

 

Pierre în Moldova

Cum se fac poalele-n brâu

Se fură câţiva snopi de grâu de la vecini. Din ce am înţeles, moldovenii sunt oameni rezonabili, nu sar cu parul la atac. În cel mai rău caz te vor întreba “Ueeei, şe faş uei la mini-n grâu?” Eu am fost la seceriş la răsărit, pe la un 6 dimineaţa, deci am evitat întrebările.

IMG_9864

Nu am găsit chiar holda aurie pe care o visam, în zona respectivă toată lumea planta porumb. Mămăligă să fie, restul vedem la urmă. Ne-am mulţumit cu un petic de pământ mai buruienos şi câteva fire de grâu rătăcite prin pălămidă. Arată mai realist aşa, oricum.

IMG_9790
Continue reading