Sex mental
M-am îmbrăcat migălos. Nu elegant, dar nici sport. Am pantofi albaştri din piele întoarsă, cu talpă subţire, descheiaţi la şireturi. Pantaloni cenuşii, dintr-un material asemănător cu blugii, dar mai eleganţi. Cămaşă gri închis, din mătăsuri fine, sintetice. Şi un fular foarte la modă, indispensabil în orice sezon. Sunt smart casual.
Final checklist: telefon, portofel, ţigări, brichetă. Sunt gata! Peste strada îngustă a semaforului ars, violonistul cu dinţi mari strânge monede în pălărie. În spatele lui e Roxane, cafeneaua unde beau bere şi fumez. Deschid cu greu uşa. De fiecare dată uit că trebuie să trag, nu să împing. Îmi fac loc prin pâcla aromată şi mă aşez la masa mea, pe scaunul meu.
Am emoţii. Îmi comand berea, nu înainte de obişnuitul proces de triere: cel mai mare procent de alcool, la preţul cel mai mic. Beau, fumez, privesc enigmatic în jur. Un decor vechi al anilor ’80. Pereţi acoperiţi cu lemn, posteruri cu Police, tablouri mici şi abstracte, poze îngălbenite şi o chitară atârnând de tavan, prin norul de fum. Beau, fumez şi o aştept pe ea. Ştiu şi care este masa ei, scaunul ei.
Mai comand o bere, mai aprind o ţigară, verific ceasul din perete cu telefonul. În 5 minute trebuie să apară. Timp suficient să visez puţin cu ochii deschişi. Sunt visuri eroice, de voinicie. Eu sunt mereu impresionant şi ea, profund impresionată. Moralul îmi creşte apoteotic. Clar, sunt perfect pentru ea. Trebuie să mă iubească. În visul meu, deja mă iubeşte. Preferă exact poziţiile mele. Are acelaşi ritm ca mine, ne mişcăm la fel, terminăm la fel. Şi o luăm de la început.
Brusc, croiala pantalonilor cenuşii a devenit inadecvată. Am deschis meniul şi l-am coborât cât mai aproape de poală. Nu aveam nimic ruşinos de ascuns, ba din contra. Dar pe uşă tocmai intrase ea. Şi s-a aşezat la masa ei, pe scaunul ei, prelingându-şi delicat unghiile lungi peste masa scorojită. A venit, ca de fiecare dată, pe tocuri. Tocuri înalte, lăcuite, sofisticate. O terminaţie sublimă a minunii ce se ridică din eleganţa pantofului: un picior fin, ferm, fără imperfecţiuni, acoperit de o plasă neagră, cu ochiuri suficient de largi pentru a nu masca frumuseţea carnală. Şi erau lungi, coborâte dintr-un clopot roşu din piele, ornamentat cu ţinte metalice.
Încă o bere şi am mai aprins o ţigară. Ar fi trebuit să mă calmez până acum, dar devenism imun la alcool, nicotină, sau altă doctorie relaxantă. Mă simţeam tot mai tensionat, presurizat, ca un vulcan înaintea unei erupţii catastrofale. Dar nu mai simţeam frică. Pentru prima dată, am crezut că pot să mă ridic şi să mă aşez la masa ei.
Nu mai rezonam cu zilele mute de admiraţie ascunsă. Trebuia să depăşesc stagiul de simplu visător. Chipul ei perfect merita mai mult. Privirea calmă, dar apăsată de complexitatea vieţii. Nasul ascuţit şi îndrăzneţ, buzele suculente, dar naturale. Bărbia fermă, oasele feţei adunate într-o structură perfectă: elegantă şi serioasă. Trebuia să fie femeia stăpână, independentă; încărcată de maturitate şi dârzenie.
M-am aşezat la masa ei şi ne priveam în ochi. Îmi zâmbea. Îmi simţeam interiorul inutil, topindu-se. Eram complet neajutorat şi puteam doar să răspund printr-un zâmbet tâmp. Şi ne zâmbeam reciproc, mâinile se apropiau involuntar, până s-au atins. Mâna mea o atingea pe Ea. Şi ne simţeam bine, atât de bine încât nu m-am putut abţine şi am început să o dezbrac din priviri. La fel a făcut şi ea. Era fericită, efervescentă, extaziată.
Până la punctul în care croiala fustei roşii din piele a devenit… inadecvată. Incapabilă să mai ascundă proeminenţa ce pulsa tot mai rapid, încercând să evadeze. Pâcla aromată s-a disipat. Am văzut în altă lumină fermitatea bărbiei şi dârzenia feţei. Mi-am imaginat de multe ori scenariul perfect, mi-am construit fraza ideală prin care să mă fac auzit pentru prima oară. Dar acum, am improvizat: „Mă scuzaţi, domnule!”
Să fii mulţumit cu sâni şi-o şuetă.
Şi nu căuta amor complicat.
În orice femeie posibil perfectă,
Mocneşte un ţanţoş bărbat.
Sex mental este un fragment din cartea Povestiri de la Olanu
Acum si in format digital ePub
