A trecut întâi o boare peste balta lui Pilat; stolul unor șoapte lucii, râcâite cu hârlețul din gâtlejul înghețat.
Și am tremurat cu toții – fâțe mici și fițe mari – juisorii bălții care, amorțiți de lucia boare, gustul bălții l-am uitat.
Nu mai știe cărășelul cum zburda peste nălucă, sorbea râmă după râmă, lăsa acul lins sub plută.
Și când mai creștea puietul, spre sfârșit de primăveri, dădea iama fără milă, chicotea balta febrilă, zbârlea solzii și pe știucă!
A trecut întâi o boare peste balta lui Pilat, stolul unor șoapte lucii, iar noi toți le-am recitat.
Cu acorduri lungi de liră ne-au răspuns sirenele, din adâncurile beznei, unde cresc sicriele.
Și crescură într-atâta c-am sărit din ghețul morții:
Grandioasa lor croială nu-i pentru caras și fâțe, ci să prindă între scânduri toată amintirea bălții.
Lasă, jupâne, la anul când suntem toți imunoizi, vii încoa să-ți scot talentu de pescar din fântână :))
S-ar putea să mă fi imunizat deja ?
Am avut vreo 10 zile fara miros; nici acum nu si-a revenit complet râtul meu căutător de trufe. Îmi fac test de anticorpi săpt viitoare.
E clar, cum se dezgheață apele cum mergem :))
La copca nu merge?
Fii serios, Dani nu prinde în acvariu și tu vrei să-l duc la copcă :))
Sublim… mi-ai facut pofta sa te citesc.
Ai mai scris ceva la Varcolacul?