scris de Claudiu T. Ariesan
E tare greu să scrii despre tine şi evenimentele tale de suflet când vocaţia ta cotidiană pare a fi evocarea celorlalţi şi a înfăptuirilor corespunzătoare acestora. Totuşi ce am păţit vineri la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara a fost mirabil şi nu pot lăsa neevocate bucuriile momentului înainte de a se estompa.
A fost o lansare de carte într-un spaţiu minunat şi cu oameni formidabili, cam 80 la număr, ce au depăşit precum Ana lu’ Manole toate impedimentele meteo, multiplele alte atracţii culturale şi chiar meciul de handbal al fetelor noastre europene pentru a fi alături de o carte despre comic şi de autorul ei zâmbăreţ (chiar dacă uşor timorat de riscurile întreprinderii).
S-a vorbit cald şi priceput de către maestrul Eugen Dorcescu (între timp a publicat materialul rostit pe Confluenţe şi Academia.edu din perspectiva antropologico-teologică, apoi latura filosofică a fost luată la puricat de Claudiu Mesaroş, cea artistică a benficiat de verva mereu tonică a lui Gabriel Kelemen ce a fugit de la o expoziţie pe care o vernisa pentru a se biloca la modul frăţesc, iar ansamblul literar a fost rotunjit de Cornel Ungureanu, şeful Filialei USR Timiş, deci al tuturor celor ce ne pretindem scriitori pe marginile Begăi şi primprejur.
Ca să semene cu ce cred eu că va fi TM 2021 ca şi Capitală Europeană a Culturii, am gândit întâmplarea ca o avanpremieră la modul fusion, moderând eu însumi cu glumiţe (sper) exemplare şi citate de tot haiul din clasici ai domeniului. O antologie cu siguranţă va completa acest tom mai degrabă teoretic, fiindcă nimeni nu vine la un eveniment despre comic şi vrea să plece amărât şi posac pe acasă!
Cei ce au răbdat până la capătul “vorbiturilor”, cum le zice fie-mea de 6 ani discursurilor aferente, au fost regalaţi de produsele Fropin (covrigi bavarezi Bretzel şi cozonaci cu nucă din belşug) dăruite de prietenii Jean Claude şi Sofia ca să meargă ca unse cu noile sortimente de licoare Terapia la 0.33 (Rubin şi Citrin) oferite spre degustare experţilor şi amatorilor deopotrivă de Clinica noastră de specialitate! A fost prima dată când s-a băut lichidul “izvor de sănătate” la o lansare în incinta Muzeului de Artă, fiindcă directorul Victor Neumann a risipit nehotărârea amploaiaţilor săi în mod hotărât afirmând. “Terapia nu e o simplă bere, ci o delicatesă”.
În loc de laude de sine şi ecouri măreţe din presă, ataşez un mesaj simplu al unei eleve de liceu, cu talente şi valenţe literare e drept, ce a venit convinsă că va sta un sfert de oră din politeţe şi o va şterge “englezeşte” spre locuri mai vesele. Nu a plecat până la capăt şi mi-a scris pe drum de seară, epuizat dar încântat cum eram după cam trei ore de hard boiling event: “ Multumesc frumos pentru invitatie! Mi-a placut foarte mult evenimentul: atmosfera, discursurile, oamenii,, totul a fost minunat! Chiar nu ma asteptam la atata caldura, credeam ca va fi mult mai formal, mai… nu stiu, cumva steril. Multumesc inca o data si spor in toate cele! Numai bucurie si felicitari pentru aceasta reusita!”.
Iar de cumva nu i-a plăcut oarecuiva, rămâne vorba lui George Bernard Shaw ieşit pe scenă la finalul premierei cu Pygmalion (viitorul musical My Fair Lady) când ovaţiile publicului erau sfâşiate de un fluierat mânios, strident şi neîntrerupt: “Mult stimate domn, şi eu am exact, dar exact aceeaşi părere despre creaţia de faţă. Dar ce putem noi doi face, singuri în faţa acestei mulţimi entuziaste?!”.
Got it. Read it. Good!
Pare a fi fost un eveniment fain; felicitari de Rubin si Citrin.