de Claudiu T. Ariesan
O nouă şi, sperăm, cât mai frumoasă aventură literară Datagroup urmează să se concretizeze sâmbătă 6 februarie, cu începere de la orele 17,00, în templul alb şi labirintic al cărţii româneşti: Libraria Cărtureşti Carusel din Bucureşti.
În urmă cu jumătate de an, când tânăra şi impetuoasa editură timişoreană debuta în forţă la Bookfest, speram să avem impactul pe care îl dorisem şi preconizasem printre cei mai juni literaţi ai ţării. Şi anume ca unii dintre ei măcar să înţeleagă, dacă nu să şi adere la noua paradigmă editorială pe care DG o propune pe o piaţă de carte instabilă, haotică şi deloc sensibilă la vaietele autorilor marginalizaţi şi lăsaţi să debuteze în rîspăr, care cum (şi dacă) poate.
O asemenea prezenţă intuitivă ne-a identificat încă de acolo, de la târg, ba a mai avut şi curajul să descrie pe blogul ei, cu lux de amănunte, tribulaţiile şi avatarurile deloc plăcute ale unui scriitor debutant în căutarea unei oferte decente şi neumilitoare de publicare şi promovare, acum şi aici.
Cristina Zarioiu a avut noroc să găsească exact ce căuta (şi încă la superlativ, cum însăşi mărturiseşte), a avut şi răbdare să caute şi să ştie ce vrea, dar a manifestat şi bunăvoinţa de a-şi cizela creaţia la şcoala de scriitură competitivă şi modernă ce se doreşte a fi Datagroup. Din fericire, nu-i lipseşte nici talentul literar, nici imaginaţia ficţională, nici ochiul critic deschis în afară şi pe dinlăuntru!
Romanul (In)decizii este o reuşită a generaţiei sale de “corporatişti ce îşi pun întrebări existenţiale”, cum însăşi se categoriseşte în pragul trecerii spre cel de-al treilea deceniu existenţial. Biografia sa personală a fost înlocuită pe copertă, la dorinţa expresă a autoarei, de o biografie a cărţii înseşi, devenită astfel purtător de cuvânt al unei tematici aparte şi al unui grupuscul social tot mai important în economia lumii de azi.
Iată cum sună ea:
Mi s-a cerut o biografie, dar dacă citiți cartea o veți descoperi singuri. În schimb, o să vă spun biografia cărții. (In)decizii s-a născut într-o zi agitată de iulie. Am fost la două interviuri pentru joburi, dar am plecat indecisă de la ambele. M-am dus acasă și m-am aventurat între file rătăcite de jurnal, conversații întortocheate pe rețele de socializare și amintiri jucate pe o scenă de teatru cu păpuși. Și m-am trezit scriind o carte pe care inițial am pus-o cuminte în sertar. Dar cartea a fost nărăvașă cerându-și dreptul la tipar și la coperte frumoase. Se pare că vrea cu tot dinadinsul să vă spună ea însăşi o poveste despre viață!
Şi pentru că realitatea se mixează firesc cu ficţionalul bine temperat, vor mai vorbi la această lansare unde sunteţi invitaţi cu dragă inimă, Ştefana Popa – un „îmblânzitor” de cariere. Consilier vocațional, antreprenor social, trainer, regizor de teatru cum se autodefineşte managerul unui proiect de “resuscitare profesională” numit neaoş Rahat.bici şi iniţiatoarea unui spaţiu aparte pentru întâlniri admirabile ce se regăseşte în carte (incubator 107) precum şi Simona Calancea, prietena ei jurnalistă (colaboratoare la Unica, Psychologies etc. şi fondatoare a revistei “Baby”) ce i-a sugerat titlul.
Se anunţă o lansare bogată şi tentantă intelectual. Vom reveni în preajma ei cu amănunte.
doamne cate clisee si cuvinte puse doar ca sa umple spatii, presupun ca respectiva carte e mult mai buna decat textul de promovare
Eşti certat cu scriitura de specialitate.
pai comunicatul asta nu e pentru publicul larg e doar pentru specialisti? ma rog, primele 3-4 paragrafe, ca restul e scris mai ok si mai putin onanist.
ps: sunt prieten cu literatura tehnica de specialitate, am facut cursuri de cum sa scrii articole stiintifice, am scris vreo 10 articole si o teza de doctorat.