Ultima săptămână mi-a amintit de copilărie: behăit, muci, temperaturi de aproape 39, dureri în gât, tremurat. Și, la fel ca în copilărie, totul s-a petrecut într-un mister eleusin. A venit, m-a lovit, a plecat – n-am înțeles nimic. După ce am secretat, timp de o săptămână, eclectice formule de fluid scârbos (dar viu colorat), acum am rămas nedumerit și sec.

N-am înțeles dacă am fost răcit sau gripat. Care este diferența? Vorbim despre microorganisme diferite care îmi violează anticorpii sau răceala este doar un pui de gripă? Mi se trage de la frig cum se spune prin popor? N-aș fi convins, pentru că răcelile mele cele mai nărăvașe sunt în august, pe caniculă. Doar că alea de vară țin o lună și sunt fără febră.
M-o fi tras curentul? Aici avem o constantă: curentul. Prezent în toate anotimpurile, în toate casele cu uși, la toate necazurile.

Ce am făcut bine de am scăpat? Habar n-am ce medicament sau truc băbesc funcționează; răceala/gripa este una dintre puținele afecțiuni fără remediu recunoscut de majoritate. Nu există pilula X care te vindecă. Există pilulele X1, X2, X3…. Xn (unde n tinde la infinit) care te ajută să suporți boala mai ușor.

Am descoperit ceaiurile instant (Teraflu, Gripovit) care au gust bunicel și te mai ung oleacă printre piunezele înfipte în gât. Dar nu le deranjează, le lasă acolo înfipte. Olynth și sprayurile din familia lui te ajută să respiri vreo 4-5 ore. După perioada de grație, simți iar cum îți curge eclecticul din creier și mai bagi câteva pufuri. Realizezi că ai o problemă, când nu mai găsești loc pe noptieră din cauza tuburilor goale.

Cel mai sincer mi se pare ibuprofenul (îl recomand pe cel din Ibalgin Forte, Nurofenul e doar placebo).
Măcar știi că ibuprofenul te face “high”, până la nivelul când nu-ți mai pasă de boală. Te aruncă pentru câteva ore într-o haială rezonabilă, în care nu există gripă. Doar gripuță.

De amintit și ăl mai trainic dintre remedii: sfatul mamei. Reușește cumva (la fel de misterios ca și boala în cauză) să te sune fix atunci când crezi că scuipi plămânul la următorul behăit. Când îți este Imposibil să te prefaci sănătos, mai mult de trei secunde legate. “Ai răcit, mamă?! Aoleooo… Fă-ți niște apă fierbinte cu sare, într-un lighean, și bagă-ți picioarele!”

Poate mi le-aș fi băgat, dacă aveam sare grunjoasă. Și lighean. Așa, am rămas cu narcoticele mele, cu încă un teribil mister: Cine ești tu, gripo?!
Și cu o amintire nouă, scoasă de sub stivă: Când eram mic și gripat, purtam șosete îmbibate în oțet. De fapt, toate hainele erau îmbibate în oțet, din cauza frecțiilor corporale. Dar șosetele erau 90% lichid, ca lubenița. Până la următoarea traumă care mă va reseta, salatele mele sunt acrite doar cu lămâie.