Un pont umil pentru toţi cei care mănâncă la restaurant pentru că „Timpul de la birou este mult mai valoros decât timpul din bucătărie”
Timp consumat: 15 minute pentru coborât la magazinul de lângă bloc, cumpărat „materie primă”, schimbat de haine, pregătit pentru bucătărit. 45 de minute pentru gătitul mâncării. Total, o oră! Şi a ieşit cam aşa
Acum, spuneţi voi fără să vă crească năsucul că până ajugeţi la restaurant, până comandaţi, până vine comanda, până achitaţi, până reveniţi la traseul spre casă, durează mai puţin de o oră. Hai, pe bune!
Deci mitul timpului economisit cred că e o lecuţă busted.
Să vedem şi cât costă ce am preparat. Legumele plus salata au fost 10 lei. Iar caserola de pulpe dezosate a fost 14. Cu tot cu pâinea, ajungem la 25 de lei. Cu menţiunea că din caserola respectivă ies 4 (patru) porţii precum cea din imagine.
Legumele sunt semipreparate, salata e deja tocată, are nevoie doar de ulei, sare şi lămâie. Conţine salată verde, sfeclă julien şi seminţe de dovleac. Totul a fost gătit pe aragaz. Nu îţi trebuie grătar, tigăi speciale sau alte ustensile minune. Iar pulpele astea chiar şi-au atins potenţialul maxim pentru un pui umflat cu hormoni.
Cum? Am rezolvat problema în doar o oră şi costă aproximativ 7 lei porţia? Şi chiar e comestibilă…Neooo, nu se poate. Timpul de la birou este mult mai valoros decât timpul din bucătărie. Restaurante, restaurante, trebuie restauranteee!
Apropo, asta nu e cea mai rapidă, cea mai gustoasă şi nici cea mai ieftină mâncare pe care o poţi prepara acasă. E doar cea mai comodă. Special pentru corporatişti.
Mi-e foamee!!
O oră, 7 lei şi ai rezolvat problema. La 4 dimineaţa ai posibilităti multiple între cină şi mic dejun 🙂
Eu am gatit asta in juma de ora(ciuperci, pipote, mamaliga si ou). e drept ca aveam toate ingredientele deja acasa. Mai trebuia sa rad putina branza pe ou dar lenea a invins.

Cum ai făcut pipotele aşa rapid fără să iasă tari?
Ştiţi care e drama femeii măritate cu un bucătar? Că dacă-i copilul în vacanţă n-are mâncare gătită în frigider.
Şi voi puneţi poze din astea? Când alţii trec prin aşa suferinţe?
Lasa, ca nu le strica nici ei putina abstinenta…:))
Stiu, ai vrut doar sa ne arati cat de bine stii tu sa gatesti cu bani putini si in timp foarte scurt. Felicitari, poate ar trebui sa-ti faci o rubrica “bucataria lui Dani Corban” sau ceva de gen.
In rest, nu cred ca exista corporatisti care sustin ca mananca la restaurant, pentru a economisi timp si bani.
Cei care fac asta sunt ori femei corporatiste – care de-obicei practica diversiunea argumentatorica pentru a ascunde un adevar de care le este rusine, cu toate ca nu ar trebui sa le fie – ori sunt gay…:))
Barbatii corporatisti se lauda si se mandresc cu mancatul la restaurant in timpul pranzului, pentru ca este un status simbol.
Argumentele lor: este mult mai comod, esti servit la masa, nu trebuie sa te duci la cumparaturi, sa gatesti, sa speli vasele, si in plus mai si socializezi cu alti colegi si/sau superiori…
Pe vremea cand eram corporatist mancam la impinge tava, era 10-12 lei un meniu din care te saturai. Nu mancam in fiecare zi dar de 3 ori pe saptamana imi “permiteam luxul”.
Cred ca tot corporatistul ar manca la restaurant in pauza de pranz daca si-ar permite, discutam cu cu un coleg corporatist care se plangea ca nu ii ajung banii si ca e foarte greu… Manca de 30 de lei la pranz si seara iesea in oras unde mai spargea 50 de lei in conditiile in care producea ~50 de lei/zi. Si aici ajung la concluzia ta, e ceva cool sa mananci in oras de pranz, arati ca iti permiti.
Hary, poate pe viitor. Momentan am doar trei reţete/poze prezentate. Puiul de la Olanu, Vita cu orez şi Mancarea pentru corporatişti..
Şi sunt deja vreo 25 de categorii :))