Atât de tare m-a fascinat lupta ideilor și mecanismul din spatele lor în timpul pandemiei, încât cu greu mă abțin să nu dau drumul la o carte despre asta. Am văzut pe viu toate conceptele despre care tot citisem ani de zile, rodul muncii de o viață a sociologilor, psihologilor și altor teoreticieni din ăștia plictisitori cu spume.

Dintre toate, cea mai înfricoșătoare e pentru mine încăpățânarea de a da credibilitate surselor care-ți confirmă părerea despre un subiect. O să ziceți – acuma te-ai trezit și tu, nu știi că exact în asta stă forța Facebookului și efectul lui distructiv? Știu, dar una e că un algoritm îți servește doar ce vrei tu să auzi, și alta e când alegi personal să crezi o sursă pe care în orice altă situație n-ai da doi bani.

Așa ajung să-și transforme oamenii raționamentul în credință, căutând confirmare indiferent de sursă. Nu e spațiu suficient într-un articol pentru o descriere precisă, dar pe scurt – o idee fără nicio bază verificabilă devine fapt cert în mintea cuiva după câteva confirmări, chiar dacă și confirmările vin din exact aceeași poziție de expertiză zero.

Manifestare mai clară decât în perioada asta, că pentru noi nu contează sursa ci doar să ne dea dreptate, nu s-a înregistrat încă. Bineînțeles, faptul că pentru orice idee, oricât de idioată ar fi, găsești acum jde mii de internauți gata să o confirme nu ajută vremurile.

Iată câteva reguli care să ne facă mai puțin siguri pe ce credem și pe cine credem:

 

1.Pe mine.

Atâta vreme cât nu înțelegi cum funcționează un lucru și-ți lipsesc cunoștințe elementare într-un domeniu, n-ar trebui să pui nicio bază pe ce-ți vine în cap de la sine putere.

Din păcate nu funcționăm așa, cu cât cunoașterea și capacitatea de analiză a unui individ sunt mai limitate, cu atât va crede mai multe tâmpenii și va fi mai sigur pe el. Putem totuși să trecem peste mecanismul ăsta de auto-ignorare a propriei limitări cu un mic exercițiu de memorie.

Am crezut în ceva cu tărie și apoi s-a dovedit o tâmpenie, am făcut un pronostic și a fost complet pe lângă realitate? Timpul mi-a dovedit că n-am avut dreptate câtuși de puțin? Data viitoare când am o părere într-un domeniu unde am o expertiză similară cu cel în care am dat în bară, n-o să mai fiu sută la sută sigur.

Cu alte cuvinte, dacă am fost printre cei care am cumpărat cariocă de băgat în bricheta de la mașină ca să-mi scadă consumul la jumătate, pentru că se știe – fabricanții de automobile păstrează consumul sus ca să-i sprijine pe prietenii lor cu petrolul – și n-a mers deloc, atât de deloc că mi-am dat până și eu seama de țeapă, data viitoare n-o să mai cumpăr veioză care scade consumul electric al casei.

Sau, dacă în primăvară împânzeam netul cu – e ordin de sus să fie 100.000 de morți și după aia se oprește, o să vedeți – și nu s-a oprit, următoarea tâmpenie pe care vreau s-o spun, ori n-o mai spun, ori n-o mai cred atât de tare încât s-o împing pe gâtul altcuiva.

Spre exemplu, dacă un om spune că i-a murit cineva drag de Covid și eu nu am avut dreptate toată viața în tot ce am crezut despre diverse, nu mă apuc să-l înjur că a primit bani să spună asta și că nu e adevărat că i-a murit mama. Nu doar pentru că nu am nici cea mai mică dovadă, nu doar pentru că absolut tot ce cred eu despre covid e un domeniu unde nu am nicio pregătire, ci și pentru că îmi amintesc vag că am mai greșit la viața mea.

N-ar fi o ticăloșenie fără margini și un gest de-o murdărie cumplită să-mi bat joc de suferința unei familii, spurcându-i degeaba doar pentru că am citit eu pe net niște chestii pe care le cred?

 

2.Pe altul

Aici lucrurile stau și mai ridicol.

X-ulescu a spus că la gripa aviară o să moară nu știu câte catralioane de români, tot el spune că de la Covid o să moară alte câteva catralioane… ok, se bazează pe ce? Păi asta e părerea lui. Aha, la fel ca la aviară? Da. Bun, trec mai departe, nu-i dau vorbele drept argument.

Y-ulescu a spus că nu există corupție în România de prin 2000 și ceva. WTF? Unde lucrează? Păi e medic. Ce bă??? Cum să spună așa ceva? Păi era declarație de sprijin politic, știi când voiau ăia să facă corupția legală. Aha.

Acum, Y-ulescu spune că starea de urgență e ilegală câtă vreme nu s-a declarat pandemie. E tot declarație politică? Da, păi atacă guvernul actual, că el e de la ceilalți. Bun, dacă anul trecut mi-era clar că-i mincinos fără rușine, acum îi sorb cuvintele ca pe Dumnezeu deși tot politice sunt? Hmmm, oare n-o fi vorba exact de – hai să-mi confirm cu tot dinadinsul părerile?

În plus, și aici ne întoarcem din nou la câte știi despre un lucru, înainte să-ți confirmi tu părerile trebuie să pricepi ce zice omul ăla. De multe ori, observ ca oamenii folosesc ca argument declarații care nu le susțin ideea sau chiar le-o contrazic.

Asta se întâmplă dacă nu ai destule cunoștințe în domeniul despre care vorbește omul pe care-l citezi. Când spune cineva ”justiția m-a declarat nevinovat” – dar el n-a mai fost condamnat pentru c-a intervenit prescripția sau pentru că s-a schimbat legea și înregistrarea video a mitei nu mai poate fi folosită ca probă, omul minte. Pentru cel ce cunoaște un pic de drept, e diferență mare între justiția nu a condamnat și justiția a declarat nevinovat, însă pentru un necunoscător nu e nicio diferență. Bineînțeles, necunoscătorul va sări în sus, că ce defăimezi un om dovedit nevinovat în justiție… chiar dacă de fapt s-a șters caseta care-l arăta în flagrant luând șpagă pe sfântul în cauză.

Când zice un imunolog de top despre carantină că nu merge și tu sari în sus că măsurile sunt degeaba că a zis ăla, întreabă-te întâi dacă ai înțeles ce spune. Nu are cum să zică – virusul se transmite de la om la om chiar și într-o carantină totală – pentru că asta e ca și cum ar zice că virusul se transmite prin telepatie. Cel mult zice – în condițiile actuale de organizare socială, circuit economic și de aprovizionare nu este posibilă o carantină care să extermine virusul – căile de transmisie neputând fi oprite total pentru o perioadă destul de lungă încât virusul să-și încheie ciclul contagios pe glob.

Că tu te folosești de cuvintele lui pentru a scădea și mai mult efectele măsurilor de protecție nu e vina omului, că el vorbește la un nivel la care nu i se pare normal să explice că dacă nu intri în contact cu virusul nu îl iei.

Și-n partea cealaltă: dacă un medic epuizat de câte decese și cazuri de covid are în spitalul lui îți spune că e absolut îngrozitor ce se întâmplă și-i vezi disperarea pe față, nu înseamnă neapărat că e sfârșitul lumii. Omul spune că e depășit, dar asta se poate întâmpla nu numai pentru că virusul e mai letal ca un glonț în cap. Dacă personalul medical dintr-o regiune e sub-dimensionat grav(așa cum e la noi) firește că medicii vor fi puși la pământ, chiar în cazul unei boli noi cu răspândire rapidă, dar procent mic de cazuri grave.

Și când alegi pe cine crezi și când alegi ce crezi, încearcă să analizezi un pic dacă tu filtrezi rațional persoana sau informația cât de cât, sau doar cauți confirmare cu orice preț.

 

3.Aleg numai ce îmi place

 

Poate una dintre cele mai enervante manifestări a ”confirmation bias-ului” este alesul pe sărite a cuvintelor care ne convin. Dintr-un discurs de o oră alegem două minute, ignorând faptul că 58 de minute de-acolo ne spun că greșim.

Dau un exemplu practic:

# Când ai o mortalitate de 4%-6% e enorm, normal ca s-au luat măsuri restrictive. Ignorăm ce zice omul, că mai târziu spune că nu se mai impun măsurile astea la o populație unde probabil s-au îmbolnăvit peste jumătate. Rămânem cu ideea că nu se impun nici la noi, unde virusul n-a atins nici 10% din populație.

# În spații închise, după un anumit interval de timp, masca își pierde din eficiență. De aici reținem doar că masca nu ajută deloc.

# Vaccinuri, excelent, ne întoarcem spre știință, foarte bine, m-am săturat de măsurile luate de niște oameni care nu-s veniți din specialități care le-ar permite să înțeleagă mecanismul imunitar. Aici reținem că ăia nu se pricep, dar ignorăm partea cu vaccinurile sunt soluția de ieșire din asta, că vaccinurile sunt alea pentru noi cu cip și 666.

Apropo de măști, se fac studii din ce în ce mai serioase despre cum se propagă virusul în spații închise. Soluția cea mai eficientă este spațiu aerisit și mască(aerisit nu înseamnă aer recirculat în interior). După câteva ore în spațiu închis, dacă aerul e plin de virusache va ajunge până la urmă pe tine chiar dacă se poartă mască acolo. Asta nu înseamnă că masca e degeaba ci doar că nu face minuni.

 

4.Cum te ferești de propriul tău creier?

Nu știu în general, eu zic doar cum mă feresc de al meu.

Scriu în diverse formate despre ce se întâmplă în societatea noastră de vreo 15 ani, am lăsat-o recent mai moale cu subiectele mai controversate(politică de exemplu) atât din scârbă cât și pentru că mă epuiza prostia din online și îmi mânca din randamentul de scris pentru editură.

Faptul că pot să mă întorc să văd unde am avut dreptate și unde am vorbit prostii, mă ține ancorat. Dacă alegi să-ți uiți gafele, sau ești genul ”așa mă gândeam și eu” după ce soluția e dată deja, normal că odată ce ți-ai format o părere, aia e sigur adevărul absolut.

Încerc să urmăresc cifrele și nu felul în care le împachetează interesul momentului. Da, și cifrele pot fi corupte, dar e mai greu să le ții așa pe termen lung, cel puțin într-o democrație și într-un circuit al informației necenzurat eficient.

Am grijă ca, dacă interesul meu se aliniază cu o anumită părere, să fiu extra-atent la bazele pe care mi-am format-o, și-n caz că ele se schimbă, schimbarea să se vadă și-n părerea mea. Asta e diferența majoră între gândire și credință – din păcate, după câteva confirmări, părerea devine credință pentru mulți și de-aici începe de fapt discursul idiot și plin de mizerie al bazaconiștilor de serviciu.

Părerea mea despre măsurile restrictive și comportamentul responsabil în perioada asta se bazează pe: mortalitate, procent de cazuri grave, lipsă de tratament specific, efectul practic al măsurilor. Dacă unul dintre pilonii ăștia se schimbă substanțial și părerea mea o să se schimbe. Așa e normal să funcționeze creierul, nu pe bază de fanatism.

De exemplu, dacă într-o țară în care virusul a infectat trei sferturi de populație, evidența s-a ținut nemțește și datele nu-s filtrate/cenzurate de un regim autoritar, procentul de cazuri grave e extrem de mic – e normal ca ăsta să fie pericolul la care mă raportez, nu cifrele din primăvară în care baza de calcul era majoritar alcătuită din simptomatici și bătrâni.

Probabil anul viitor se va putea aproxima gradul de infectare al populației europene și-o să avem o mortalitate mai puțin oscilantă/terifiantă a Covidului. Dacă peste asta vine și identificarea unei genetici care te predispune la forme grave(atâta vreme cât populația afro-americană pare mai afectată, direcția merită investigată) atunci o să stăm excelent cu înțelegerea clară a gradului de pericol.

La fel, dacă de măsurile restrictive și de protecție nu țin cont șmecheri, preoți, baroni și covidioți într-un număr suficient pentru a le reduce cu mult eficiența, nu văd de ce ar trebui să mai sufere economia. De ce să mai ții o umbrelă super găurită deasupra capului dacă tot te udă balamuc? Hai să ne raportăm la practic nu la ideal, închizi restaurantul și școlile, dar să mănânce 100 c-o singură linguriță e ok în fiecare duminică?

Da, dacă vezi că ți-ai bazat părerea pe ceva și acel ceva nu mai e la fel, fă un efort și reanalizează-ți opinia, nu fă și tu parte din turma care punea poze cu vagoane cu Covid aduse de la americani și-acum înjură rudele morților c-au luat bani să spună că s-a murit de la covid. Păi frate, dacă i-a dat din vagon de-acolo covid până l-a decedat, ce vrei să spună? C-a murit de celuloză acută?

 

*
Aproape fiecare linie de aici trebuia dezvoltată pagini întregi ca să fie cu adevărat clară; să-i spunem articolului ăsta o încercare dezlânată și mult prea scurtă de demascare a felului în care dorința de a avea dreptate ne face câteodată imbecili.

Vlad B Popa Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati Facebook personal Pagina fb de autor website de autor