Drum perfect drept, perfect plat, vizibilitate 800m-1km, în afara localității. În față aveam un X5 cu o doamnă la volan care avea stilul ăla cumplit de a freca nervii mașinii din spate – frână până la 50-60 înainte oricărei curbe, indiferent cât de ușoare erau și apoi accelerat rapid înapoi la 80, că mai sus nu urca.

Mergeam după ea de câțiva kilometri buni, drumul fiind plin de curbe și cu linii drepte scurte, de nu aveam unde să trec. Când văd cum se deschide în față aproape 1km de drum drept și liber, apăs pedala, mă duc până aproape de sută (nici nu a fost nevoie să trec peste) și depășesc.

50 de metri mai încolo, sare dintr-un spațiu viran pe care tronau niște tiruri domnul polițist. Depășisem pe linie continuă și pedeapsa era clară – permisul suspendat. 

Nu are cum să nu te enerveze conduita asta a poliției rutiere române. La absolut fiecare drum, feresc cel puțin vreo doi trei idioți care, dacă nu aș frâna sau m-aș băga cu roata prin șanțuri, m-ar face praf din cauza unor depășiri aiurea sau luări de curbe fără vizibilitate pe contrasens.

De fiecare dată mă întreb cum rezistă ăștia în trafic și de fiecare dată am același răspuns, poliția stă la peșteală, nu se ocupă efectiv de trierea șoferilor periculoși sau care pur și simplu nu știu să conducă (știm cu toții că în țara asta iau permise și oameni care nu știu să citească).

Cum să nu te superi când îi vezi cum așteaptă chiar în zonele unde nu e pericol, pentru că exact acolo se înțeapă cei mai mulți șoferi nu numai dobitocii de care ne ferim toți – la ieșirea din localitate unde mai sunt două case părăsite, pe linii continue puse complet aiurea pe drum drept și cu vizibilitate maximă, prin șanțuri lângă câte un drum de țară unde vezi 10 km de câmpie în dreapta și-n stângă și treci de stop cu a doua, că vezi că nu vine nimeni…

Și atunci de ce nu ai făcut, frățiuer, scandal? Ce nu i-ai zis la polițist să-i fie rușine că stă acolo în loc să facă traseu, sa scape șoselele de idioții care te omoară cu zile?

Pentru că polițistul își făcea, de bine de rău, treaba așa cum e pus de sistem să o facă. Politicos, la obiect, fără figuri, mă trăsese pe dreapta pentru că trecusem pe linie continuă – nu o pusese el acolo și deși era de tot rahatul să-mi ia permisul pentru o manevră fără absolut nici un pericol, pe baza unui marcaj care era pus stupid, atâta vreme cât văzuse faza teoretic era obligat să o facă.

Legea nu e pusă acolo să ne dăm cu părerea despre ea, dacă o încalci, pentru că în concepția ta este greșită, asta nu o face magic să nu mai fie lege sau să dispară iar tu, dacă ești prins, trebuie să suporți consecințele indiferent cât de aiurea ți se pare.

Dacă vrei să schimbi ceva nu o faci certându-te cu omul care o aplică ci cu autoritatea care a pus-o acolo. De exemplu eu puteam să fac contestație și să dau ca motiv faptul că linia continuă nu are ce căuta acolo iar, dacă mi se aproba, să merg mai departe cu decizia și să cer ștergerea ei. Nu aveam timp și energie pentru așa ceva în mijlocul proiectului DK, mai ales că s-ar fi judecat departe tare de casă, așa că asta a fost – legea e lege.

De ce n-ai dat, fraierule, șpagă? Scăpai cu câțiva iepuroi, mai ales că și polițistul a recunoscut că nu e niciun pericol acolo, pac țac marcai banul și gata.

Cam asta e problema românului – toți ne plângem că trăim într-o țară coruptă, de șpăgari nenorociți și cât de absolutamente grețoasă e situația asta, dar cu prima ocazie în care am comis-o primul lucru la care ne gândim este cât să dăm șpagă și să scăpăm.

De fapt de asta e România așa cum e pentru că noi nu facem decât să dăm din gură despre cum ne strica țara restul de români needucați, necivilizați, dar imediat ce suntem într-o situația incomodă ne comportăm exact ca ăia pe care îi disprețuim când stăm la taclale goale.

Ce e atât de greu de înțeles?

Am încălcat o lege, nu am vrut s-o contest unde trebuia așa că nu am comentat nimic și nici nu am încercat să dau șpagă. Problema e că și pentru polițist comportamentul meu a fost atât de neașteptat încât părea că nu știe de unde să mă ia, ba la un moment dat arăta de parcă i-ar fi părut și rău că mi-a luat permisul.

De aici mă gândesc cât de rare sunt momentele în care un român prins cu mâța în sac nu caută o portiță de ieșire, ori prin scandal ori prin mită… trist.

 – Versiunea pasagerului din dreapta despre întâmplare –