Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat din România în urmă cu zece ani. Românii născuți după Cernobîl – ’86 au fost scutiți de militărie, din motive de modernizare și profesionalizare. Neoficial, motivul a fost riscul norilor radioactivi ridicați deasupra popotelor, după festinul cu iahnie și bere din cocean.
Fac parte din generațiile fosforescente; am ratat armata, procesul fermecat care transformă mucosul în musculos, fâța în bărbăție. De-asta vă întreb pe voi, bărbații, ce ați învățat în armată? Toate cunoștințele mele despre subiect sunt “din auzite”, interpretarea amintirilor altora. Se rezumă la:
– Armata te învăța ce-i aia disciplină! Cerând mai multe detalii, am aflat, din mai multe surse, că asta se rezuma la trezitul de dimineață. Nimeni nu se mai trezește la 6 dimineața, doar în armată poate exista așa savanterie temporală. Și, în toate sursele, apărea un analfabet isteric care urla încontinuu și te umilea. Iar tu, disciplinatul, trebuia să îl asculți dumnezeiește pe analfabet – Ordinele se execută, nu se discută! Da, excelentă lecție de viață pentru orice tânăr. Așa se modelează bărbatul independent și inovator.
– Armata te călea pentru viață! Indiferent de individ – leneș, muncitor, timid, arogant, isteț, pămpălău – treceai prin același ciclu al călirii. Numai activități de nemăsurată utilitate: măturatul frunzelor toamna, pe vânt, în pădure. Frecatul veceului cu periuța de dinți, păzitul unității în ger, la vreo minus 30 de grade, astfel încât fiecare să primească suvenir măcar un reumatism și urechi degerate.
– Armata te instruia, te făcea mai descurcăreț! Probabil într-un hambar doldora de cartofi, înarmat cu un briceag tocit. În rest, mi-a scăpat utilitatea într-ale descurărelii venită dintr-un mediu în care ai cazare și mâncare asigurate. Mai mătură un hectar de frunze, îmbracă-te și dezbracă-te de 20 de ori până la prânz, lustruiește-ți bocancii împuțiti, iar noi îți dăm un acoperiș și mâncare la ore fixe. Gratis! Cam așa a fost și viața reală, după armată, sau…
– Armata te făcea mai ordonat! Cu ordonarea timpului, am stabilit deja. Îți făceau alții programul și erai obligat să execuți, împreună cu restul turmei. Chit că unu-i mai lent, altu-i mai sprinten, mai bolomoc ori mai vigilent, toată lumea execută la fel. Uniformizare, egalitate, fraternitate. Rezultatele ordinii și dichiselii militărești le observ astăzi, de fiecare dată când folosesc transportul în comun.
Majoritatea unităților militare aveau program de apă caldă o dată pe săptămână iarna și de două ori vara. În rest, ordine și disciplină! Hai să măturăm pădurea, să facem bocancii oglindă, să ne călcăm nădragii, dar să ne simtă inamicul mirosul de hoit, peste zece tranșee. Am fost curios să aflu misterele legendarului: “În cinci minute, eram îmbrăcați, spălați și cu arma pregătită!” Spălatul însemna să-ți arunci doi pumni de apă rece pe ochi. Și, cu mâna udă, să-ți lustruiești (din nou) bocancii, care dezvoltau propria faună în spatele luciului.
O fi o strategie bună, în caz de război. Dar, pentru foarte mulți militarizați, armata a însemnat apogeul educației, izvorul unicului adevăr. Și aplică învățăturile zilnic, în tramvaiul 41. Asta pe timp de pace, când există apă caldă, săpun, pastă de dinți și deodorant.
Nu spun că exact așa s-a întâmplat înainte de 2007, anul abolirii. Dar astea sunt informațiile culese. Pentru subiectul “Armata te pregătește să-ți aperi țara” nu am nevoie de multe informații, mă consider capabil să evaluez singur utilitatea supraponderalului care bate spre vârsta a treia și a tras o dată cu praștia, prin anii ’80. De-asta există militari de carieră și civili.
Îi întreb pe toți cei care reproșează grav “Eheee, se vede că n-ai făcut armata!” – Ce am pierdut? Ce ați învățat în acel an sacrificat pentru slujirea patriei?
* imagine Pawel Kuczynski
