Eu, plătitor fidel al abonamentului Antena3 online, am fost dezamăgit de această decizie. Cum moca? Banii mei nu mai sunt buni? Îi dau cu dragă inimă. De două zile mă uit la voi şi râd incontrolabil, alienat. Zici că-s Jack Nicholson după ce a spart uşa cu toporul: “Here’s Johnny!”

Cum să nu râzi când vezi turma de şobolani plouaţi căciulindu-se pe la preşurile tuturor? Să ne ajute Iohannis. Ba Cioloş. Să ne ajute poporul! Să ne ajute cei pe care i-am muşcat toată viaţa noastră blestemată de rozătoare puricoase.
La schimb oferim umor nepereche!

Prima glumă: Sunt clădirile statului, nu avem vreun contract de închiriere semnat cu statul şi ocupăm abuziv aceste spaţii, încă din 2014. Dar este un atac mârşav, “stalinist” dacă încearcă să ne dea afară!

A doua glumă: Cum îşi permite statul să nu ne închirieze NOUĂ aceste sedii?! Cum să le vândă sau să le folosească în alt scop? Este scris în occipitalul lui Hristos că doar noi trebuie să folosim sediile astea. Huooo, Codruţa! UE, Coldea!

A treia glumă: Avem tone de echipament şi sute de kilometri de cablu. Sunt imposibil de mutat. Nici nu încap pe uşă. Trebuie să distrugem pereţii din jurul echipamentului pentru a-l putea scoate.
Antologicul Badea explicând cu eleganţa cercopitecului excitat despre Master Control Room… Absolut savuros!

Dacă a ajuns Badea să dezlege tainele Master Control Room, timp de vreo cinci minute în care toţi corifeii limbuţi din platou îl priveau cu ochii cât cepele, jos pălăria! Savuros până la ultima moleculă.
Şi eficient, nu doar aşa de dragul curlingului. Ne-a convins pe toţi că să mutăm Jupiter în afara Sistemului solar, hai, poate-poate. Dar Master Control Room-ul ăla este totalmente inamovibil.

Ştiţi veşnica întrebare: “Dacă Dumnezeu este atotputernic, poate să facă o piatră atât de grea pe care să nu o poată ridica?”
Habar n-am de piatră, dar aparent a făcut un Master Control Room pentru pastorul Mihăiţă.

Foarte mulţumit de abonamentul plătit pentru serviciile Antena3. Nici la Seinfeld nu am scuturat pereţii cu aşa hohote căpiate.

M-aş fi distrat şi mai spumos dacă nu mă deprima imaginea defunctului politic Tăriceanu. Este o mare ruşine pentru societatea noastră prezenţa Tăriceanului în fruntea Senatului. Un troc greţos: Eu vă apăr din funcţia de preşedinte al Senatului, voi mă pupaţi în cursul campaniei electorale.

Urmează Dacian.