Preţul integrităţii tale

Mărturisesc cu regret că nu există personalităţi româneşti contemporane pe care să le urmăresc entuziast, sedus de integritatea şi talentul emanate. Am avut câţiva pretendenţi, dar în timp mi s-a stins văpaia. Fie din cauza maturizării, fie zgâriat de grosolănia evenimentelor.

Nu caut perfecţiune, înţeleg natura umană, slăbiciunile speciei, realitatea că orice structură are un punct critic la care va crăpa. Repugnanţa mea se declanşează atunci când, urcaţi pe un piedestal, diverşi indivizi ţin musai să ne fluture himere, idealuri menite să le pudreze orgoliul. Nimeni nu le-a cerut să îmbrace corsete feciorelnice şi totuşi…

“Am probleme doar când văd că un jurnalist dezinformează, se întâmplă frecvent la Talk-show-urile de seară. Să spui nişte informaţii false şi să construieşti pe ele lucruri. E ceva jenant, e ceva îngrozitor, nu îmi pierd vremea cu aşa ceva, îţi spun sincer.”
Afirma seninul Moise Guran în ACEST interviu, la începutul anului.

El este:

În acelaşi interviu, Moise Neprihănitul, integrul care nu ar putea să dezinformeze vreodată contra-cost, îşi laudă aplicaţia Biziday. Asta se întâmpla în ianuarie 2017. Două luni mai târziu, aplicaţia lui Moise trimite către toţi abonaţii alertă de cutremur, 10 grade pe scara Richter.

Ce faci într-o asemenea ipostază, încărcată nu doar de penibil ci şi de perniciozitate? Îţi asumi responsabilitatea pentru panica produsă din cauza aplicaţiei tale? Nu, bineînţeles. Neprihănirea, imaculatul nu fac pereche sexy cu vinovăția. Mai bine scoţi o explicaţie alambicată din care fanii amorezaţi pot extrage singuri circumstanţe atenuante.

Moise este doar un exemplar din cârdul gâştelor de aur. L-am ales pentru prezentare, influenţat de ştirea apărută ieri AICI
Aplicaţia-păcălici a încercat scamatorii şi prin contractele semnate, nu doar în telefoanele abonaţilor.

Cu toţii suntem integri, caractere inamovibile, cei mai scrupuloşi observatori ai mizeriei din jur. Până atingem punctul critic şi ne bălăcim în aceeaşi albie, ca nişte purcei extaziaţi. În cazul celor mai mulţi, limita se traduce în bani. Hulim mojicia jurnaliştilor, ignorând prostituţia media practicată în tinereţea ageamiului hrăpăreț.
După care ţinem expozeuri despre cinste, onoare, chiar urcăm pe scenă pozând în model. Până trebuie să plătim nişte sute de mii, conform contractului semnat.

Revenim: Nu există personalităţi româneşti contemporane pe care să le urmăresc entuziast. Îl aştept pe primul care face un pas în faţă zicând “Sunt eu, un om. Un nenorocit.”

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.