În această toamnă, România va organiza referendumul pentru modificarea Constituţiei – să scrie clar, eventual cu majuscule bolduite, că în căsătorie este vorba despre bărbat şi femeie.
Nu de alta, dar a mai arzătoare problemă a noastră este hoarda pederaștilor îmbârligați pe altarul neamului.
În sfârşit, am găsit o problemă care să ne unească. Aşa consens naţional nu a mai existat de când l-am ales cu peste 85% pe democratul revoluţionar Iliescu.
“Voi merge la vot si voi vota, depinde cum va fi formulata intrebarea. Am sustinut public initiativa celor 3 milioane de romani” zise Liviu Dragnea.
“Eu am spus că sunt un susţinător al familiei tradiţionale, consider că fiind un om credincios asta este lăsat de la Dumnezeu, asta e forma în care practic noi, oamenii, suntem chemaţi să ne aşezăm în viaţă” zise Ludovic Orban.
Blat politic? Nu e cazul. Mai bine să apreciem excepționalele momente când gândim la fel, simţim la fel…
Aşa s-a votat în Parlament organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei:
– 135 din cei 136 de deputaţi ai PSD au votat „pentru“, ceea ce înseamnăm 99,2% dintre aleşii social-democraţi. Singurul vot împotrivă a fost al lui Petre Florin Manole.
– În ceea ce priveşte PNL, 42 de aleşi din 50 au votat „pentru“ şi doi au fost împotrivă, aceştia din urmă fiind Mihai Voicu şi Mara Mareş. Procentul de susţinere a iniţiativei a fost de 86%.
– USR: 6 DA, 15 NU, 3 Abţineri (dintre care una a lui Cristian Ghinea), 2 Nu Votez (dintre care unul a fost Nicuşor Dan)
– UDMR: 16 DA, 2 NU, 2 ABT;
– ALDE: 12 DA, 2 NU;
– PMP: 13 DA, 1 ABT (Robert Turcescu). (Sursa)
Cum spuneam: excluzând “hipsterii” USR, care fac tot posibilul să pedaleze în răspăr, Parlamentul României şi-a descoperit concordia.
Două explicaţii găsesc.
Prima, cea mai facilă, este ecuaţia politică simplă în care X o rezolvă pe Y. Să susţii public căsătoria gay înseamnă auto-sabotaj politic, singurul bazin electoral unde ai avea succes fiind deja în concesiunea USR.
A doua, ceva mai alambicată, are motive tradiţionale şi motive populare europene.
Cele tradiţionale sunt pe iile PSD, partid care a câştigat de fiecare dată cu retorica naţionalist-conservatoare, cu roşia românească din grădina bunicii, cu austriecii care ne fură brazii şi ne pervertesc feciorii.
Cele popular europene sunt ale partidelor rămase: PNL, UDMR, PMP. Ce au în comun cele trei partide care au votat în Parlament pentru? Sunt din aceeaşi familie europeană: EPP – European People’s Party. O aripă importantă este cea a Creştinilor Democraţi. Reprezentanţii germani ai EPP sunt Uniunea Creştin Democrată (Christlich Demokratische Union Deutschlands) şi Uniunea Social-Creştină a Bavariei (Christlich-Soziale Union In Bayern).
Parlamentul Germaniei a legalizat căsătoria gay cu 393 de voturi pentru şi 226 împotrivă. Angela Merkel, reprezentant al Uniunii Creştin Democrate, a votat împotrivă, argumentând laconic: “Căsătoria este între un bărbat şi o femeie.”
Semnalul dat de Angela Merkel la nivelul familiei europene EPP este clar, de unde şi încolonarea tovărăşească a PNL, UDMR şi PMP.
Ca fapt divers, Parlamentul European consideră căsătoria gay unul dintre drepturile omului (Sursa), spre deosebire de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sursa)
Găsiţi AICI şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Articolul 16:
“Men and women of full age, without any limitation due to race, nationality or religion, have the right to marry and to found a family. They are entitled to equal rights as to marriage, during marriage and at its dissolution.”
“men and women” nu înseamnă obligatoriu “a man with a woman”, dar nu putem ignora diferenţa de formulare dintre acest articol şi restul, care conţin formulările “All human beings” şi “Everyone”. În cele 30 de articole ale declaraţiei adoptate în 1948 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, găsim sintagma “men and women” doar în Articolul 16 – Right to marriage and family.
Cât de folositoare este dezbaterea pentru noi, românii anului 2017? Veţi alege singuri, în ziua referendumului; nu am de gând să-i judec pe cei care vor vota pentru, nici pe cei care vor alege pe invers. Cu atât mai puţin pe cei care vor sta acasă, mulţime din care va face parte şi subsemnatul.
Nu văd oportunitatea acestui referendum, mi se pare o temă falsă pentru România, o himeră clandestină. Adevăratele noastre probleme nu vor beneficia vreodată de luxul unei petiţii cu 3 milioane de semnături. Pentru că adevăratele probleme sunt despre noi, nu despre sfincterul altora.
Conform constitutiei, care este biblia oricarui stat de drept laic, toti cetatenii ar trebui sa aiba aceleasi drepturi, indiferent de orientare sexuala, etnie, convingeri personale sau credinte religioase.
Prin urmare, statul ar trebui sa sustina orice legamant intre doi cetateni majori care doresc sa-si intemeieze o familie.
Altfel stau lucrurile cand vine vorba despre casatoria religioasa. In fata lui Dumnezeu, legamantul poate fi doar intre o femeie si barbat. Acest lucru nu poate fi contestat, nici criticat, nici schimbat, de catre nimeni. Constitutia laica nu poate schimba si nici influenta vreo dogma religioasa. Vorbim despre doua sisteme de valori si referinta diferite!
Avand in vedere ca drepturile constitutionale ale omului intr-un stat laic nu au fost, nu sunt si nu vor fi niciodata in concordanta cu dogmele religioase – altfel am vorbi de un stat religios, ca in tarile islamice – acest referunduum este nimic altceva decat o incercare a bisericii de a impune statului laic, propria dogma religioasa, cu privire la definitia familiei.
Aici nu vorbim numai de traditie versus modernism, ci despre eterna batalie intre statul laic si cel religios.
Din pacate insa, legislatia privind drepturile omului este un ideal, care cu timpul a degenerat in ipocrizie, datorita numerosilor cetateni cu drept de vot ancorati in propriile traditii si credinte religioase.
Tocmai de-asta se doreşte modificarea Constituţiei. Legal se poate face prin referendum. Iar referendumul se poate organiza în urma votului zdrobitor din Parlament. Vot care a fost declanşat de petiţia celor 3 milioane de semnături. Nu a existat şi nu cred că va exista vreodată subiect în România care să mobilizeze într-atât cetăţenii – 3 milioane de semnatari! Deci totul se face legal.
Este şi moral? Evident că nu. Legal şi imoral. Îmi aduc aminte de celebra “S-a făcut justiţie, dar nu s-a făcut dreptate.”
Ce ar trebui să primeze? Principiile morale şlefuite la vârful societăţii de-a lungul evoluţiei umane sau dorinţa generală a societăţii? Stoicismul peren al celor puţini sau mofturile vremelnice ale majorităţii?
Răspunsul meu este evident, dar există persoane mai inteligente (Merkel, Orban, Dragnea etc.) care mă contrazic.
“…dar există persoane mai inteligente (Merkel, Orban, Dragnea etc.) care mă contrazic.”
La Merkel e altceva, ea si-a exprimat o parere personala, nu a dat ordin de partid, ceea ce s-a vazut si in votul colegilor de partid, care au votat in spiritul constitutiei si nu dupa convingerile personale.
La noi insa primeaza parerile personale ale liderilor care dau directia de vot slugilor de partid.
Off topic. Uitându-mă la poza aleasă pentru articol, mi-a venit în minte să-ți recomand Sausage Party. :))) Uite-te, nu vei avea regrete!
Merci!
Iar eu mi-am amintit că încă nu am ajuns la poştă să îţi livrez cărţulia 😀
Cresc în balcon nişte ardei iuţi la ghiveci. Îi mut acum la mine în cameră. Şi când mă trezesc dimineaţă, îmi sar în ochi “Sgt Pepăr! Carte, Poştă”
:))) Tare! Stai liniștit, nicio grabă. 🙂