Critica rațiunii hâde

Incep prin a spune ca Reactii.ro este un site de opinii personale.
Fiecare autor al editurii noastre, poate sa-si exprime in articolele pe care le publica pe reactii.ro, ceea ce gandeste in legatura cu ceea ce-l preocupa, fix asa cum doreste si cum se pricepe mai bine.
Pe acest site, nu exista o cenzura, o conduita speciala sau un cod al limbajului si nici vreo “strategie de comunicare” a editurii datagroup, care detine si finanteaza acest site.

Reactii.ro este si va ramane un site pentru autori si comentatori, care au ceva de spus…

Astea fiind zise, sa trec la ce am de zis. Continue reading

Ponta, marele favorit

Deşi păcătuiesc zilnic cu fiecare gând şi faptă, karma cerească continuă să îmi facă surprize plăcute.
Ieri am descoprit jucăria perfectă pentru un amator de pariuri şi politică. Casa de pariuri online Winner  vă oferă şansa de a paria pe oricare dintre cei 12 candidaţi la prezidenţiale. Surpriză: VV Ponta este favorit!

pariuri presedinte Ştiu pe cineva aproape convins că va câştiga Iohannis. Cota de 2.20 este într-adevăr tentantă.
Continue reading

TVR, raiul răsfăţaţilor

stelian-tanase-si-mircea-dinescu-tvrCe faci atunci când în mediul privat nu corespunzi cerinţelor? Te duci la stat. Asta este lema social-economică a societăţii româneşti (şi nu numai).

În general, pare o soluţie tristă, un ultim refugiu pentru cei mai puţin adaptaţi rigorilor. Doar când auzi de munca pentru stat, îţi şi imaginezi o funcţionară cu guşa spongioasă şi cârnăciori unturoşi ce-i îmbracă falangele. Mai întinge-n zacuscă, mai soarbe din borcanul cu zamă, şi, în momentul maxim al zilei, scoate un bon.
Continue reading

Sursa ups cu super protectie și nicio întrerupere

Cam câți dintre noi n-au pierdut vreodată ore în șir de lucru din cauza unei pene de curent, unui restart de windows sau unui îngheț al programului în care lucram?

La mine recordul mondial absolut a fost de cam 20 de pagini de scenariu – că-n București nu există dom’le să se ia curentul, nu nu, niciodată bă, provincialule, care ești tu!

Când am început DK-ul și mi-a dat Mac-ul restart în primele cinci minute am zis hait, nu se poate, sigur e din cauza curentului – fapt pe deplin știut și deseori confirmat: electricitatea la munte e ca laptele de vacă, se strică repede…

Și mi-am luat ultra super sursă cu protecție să scape bestia de comp de tortura șocurilor de curent. Că pe domnul Mac l-a durut fix undeva și sunt zile când bagă 20 de restarturi de la sine, asta e partea a doua.

Chiar și așa însă pot spune că a meritat. Și-a scos ieri pârleala cu vârf și îndesat și m-a scutit de strâns cu fărașul cine știe ce componente de pe podea (cei care mă știu de tânăr înțeleg foarte bine unde bat și ce se întâmplă când ajung să-mi pierd răbdarea). Continue reading

Abramburica la închisoare?

ponta andronescuMi-am exprimat AICI părerea despre Ecaterina Andronescu, înainte ca DNA-ul să ceară urmărirea penală:

“A procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; a iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora (Memorandumul din data de 31.08.2001, Memorandumul cu privire la începere a „Proiectului naţional de implementare a învăţământului alternativ de educaţie asistată pe calculator” încheiat între MEC, SIVECO, HP, IBM. HG nr. 828/31 iulie 2002, HG nr. 1220/07.11.2002, HG nr. 1108/2003, HG nr. 684/2003, HG nr. 1352/2003 ş.a);
Continue reading

Acel moment când eşti prost

A murit Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. După ce a condus 52 de ani Mitropolia Banatului. Ce declară public Mihai Bendeac, după ce şi-a condus 31 de ani propria viaţă:

bendeac prost

Nici eu nu sunt de acord cu multe “ziceri şi proverbe”. Iar “despre morţi numai de bine” este una dintre ele. Într-adevăr, Nicolae Corneanu a fost o faţă controversată a bisericii. Colaborarea cu Securitatea, demonstrată şi recunoscută ulterior de Corneanu, îl descalifică din rolul de slujitor al (aproape) orice. A fost slujitor al regimului comunist, deghizat în straie bisericeşti. Şi-a spionat şi turnat la Securitate mai mulţi colegi. Din nou, detalii dovedite, nu păreri.
Continue reading

Iohannis, un Ponta low-cost?

Klaus1Klaus Iohannis ne-a anunţat oficial de visul unei nopţi de toamnă. O noapte a numerologiei mistice, la finalul căreia se va cocoţa preşedinte pe un morman de voturi.

Ce m-a surprins în primul rând la spectacolul organizat în Piaţa Victoriei? Faptul că nu a fost gândit cu scopul de a îl promova pe candidatul Iohannis. Nu. Sloganurile inscripţionate pe cartoane erau atacuri la adresa lui Ponta. „Iohannis face, Ponta se preface”, „Micul Titulescu = Noul Ceauşescu”, „Iohannis dovedeşte, Ponta păcăleşte”, “Dacă furi la doctorat, siguri furi şi de la stat!”
Continue reading

Frica de avion este absurdă

Aveţi “frică de avion”? Dar de automobil?

avion2
Niciodată nu am înţeles de ce transportul aerian este considerat de mulţi o activitate riscantă. Asta în ciuda statisticilor care îl plasează pe locul secund în topul celor mai sigure mijloace de transport, după cel feroviar. În cazul unora, s-ar explica prin frica de necunoscut. Un fel de azteci care la vederea primei corăbii s-au pus în genunchi şi s-au rugat zeilor. După care au capitulat în faţa OPN-urilor (obiecte plutitoare neidentificate).

Şi dacă printr-o minune (a se citi siguranţă incredibilă dovedită în ultimul deceniu de transportul aerian) unii şi-au înfrânt frica şi s-au convertit, este suficient un singur incident aviatic pentru a se speria ca potârnichile. De data asta definitiv, gata să jure că ei în avion nu mai calcă.
Continue reading

Aventuri cu raci fierti

Să fie vreo 20 de ani de când am mâncat ultima dată raci și cum vreo două săptămâni am stat în telefoane, mailuri și sms-uri căutându-i pe nemernici pentru o scenă din Dracula’s Kitchen (după ce am încercat zadarnic să-i prindem noi), mi se făcuse o poftă cât casa de mare.

Într-o vineri noapte, doi saci plini ochi cu carcaleți cleștoși au ajuns, după vreo zece ore de drum, în Vatra Dornei. I-am debarcat în cadă (spre bucuria fetiței care a avut la ce să se uite a doua zi – Uite, tati, cum sforăie racii! ) și am plecat să le fac rost de oaie, c-așa era gândită scena.

Spre seara celei de-a doua zile eram pe malul unei bălți cumplit de murdare, în care Dani se vedea ca nu are absolut niciun chef să se bage (deși făcuse lucruri mult mai dure și mai potențial dureroase în timpul filmărilor de până atunci), cu oaia umflată cu fân și racii lângă ea.

– Vlaaaaaaaddddd, am văzut ceva sărind în lac.

– Dani, ăsta e semn bun, nu e așa de letală apa pe cât pare (arăta de parcă erau mlaștinile de lângă Mordor).

– Da mă, da avea blană! – ochii dilatați de groază spuneau totul.

M-apuc de pus racii și ne dăm în curând seama Continue reading