Ești prea prost ca să ai drept de vot dacă:

1. Crezi că statul stă pe un sac cu bani ce se umple miraculos din cer, an de an.

Nu, bugetul nu apare de la sine, prin ploaie divină, ci din taxele plătite de mediul privat. Da, de mediul privat, că ULUITOR/NEMAIPOMENIT producția și serviciile de stat, distruse și căpușate un sfert de secol, nu bagă la buget ci iau.

 

2. Crezi că un bugetar contribuie la buget ca un angajat la privat.

Păi nu plătim aceleași impozite? Gogule, dacă tu bagi mâna în sac, iei zece roșii și dai patru înapoi se cheamă că-i același lucru cu ăla care aduce de-acasă patru roșii și le vâră-n sac? Nu, se cheamă că tu iei șase roșii și el pune patru.

Bugetarul nu aduce valoare statului în bani ci în muncă, asta e treaba lui. Dacă în momentul ăsta, cei din privat pleacă, nu mai există buget. Da,da, nema salarii la bugetari, de asta un stat cu mai mulți bugetari decât contribuitori la buget n-o s-o ducă niciodată bine.

 

3. Crezi că dacă nu mergi în vacanțe, nu conduci mașina decât o dată pe an, ai reducere la tren și faci economie la curent, nu te afectează nici lipsa infrastructurii moderne, nici scumpirile la pompă.

Îți dau o veste proastă: marfa, indiferent de care e, că-i tigaie antiaderentă la reducere sau ulei barbă hipster premium antipăduchi, prinde în preț timpul pierdut pe șosele/șine, motorină, curent și orice altceva îi face viața grea producătorului sau vânzătorului.

Dacă nu trăiești în pădure, cu zmeură și urechi de bursuc, că n-avem autostrăzi și trenuri moderne îți ia și din buzunarul tău.

 

4. Nu știi la ce-i bună separația puterilor în stat și-n general habar n-ai ce au de făcut ăia pe care-i alegi.

Păi? Dacă la tine-n gospodărie se sparge țeava de la budă și tu chemi electricianul, crezi că te rezolvă? Dacă-l mai și înjuri după aia, sigur se schimbă datele problemei…

 

5. Te uiți liniștit la politruci și la familiile lor cum își afișează fără jenă milioanele de euro în case/mașini/colecții de artă/conturi la vedere, pe care tu le-ai strânge muncind o mie de vieți, dacă te-ai hrăni doar prin fotosinteză și crezi că străinii fură țara asta.

Faptul că chiar ei, ăia care nu pot explica legal nici a mia parte din averea pe care o au, îți spun că americanii, germanii, belgienii, reptilienii, soroș și frații lui, masonii, evreii, sunt vinovați de sărăcia noastră, te convinge.

Știi cum e asta? Să vezi vecinul că-ți sare gardul în fiecare zi și-ți culege legumele coapte, iar la sfârșitul verii, când îi spui că nu s-a ales nimic din munca ta, să-i dai dreptate când îți spune că-i de la secetă(în timp ce el își pune în ordine suta de borcane de zarzavat/zacuscă/bulion și alte minuni, deși nici nu și-a săpat măcar grădina în primăvară).

 

6. Verși lacrimi la poveștile cu bunici, mătuși, copii și restul de rude pe care politicienii le-au pus să spele bani pentru ei și-acum se dau cu fundul de pământ că-s sub anchetă.

Bunică-ta, cea de se caină că n-are bani de aspirină, e-n vreun pericol să fie anchetată că a cumpărat c-o sută de mii de euro cash ceva pământ central? Nici n-a văzut o mie de euro la un loc în toată viața ei… Fiu-tu, ăla de-a plecat afară și pune gresie la nemțălăi, merge cu mașini de sute de mii de euro și zice că-s împrumutate? Primește de la stat, fără vreo pregătire specială în ceva anume, milioane de euroi pe an? Fiică-ta, de șterge babe prin Italia, n-a intrat deputată, secretară de stat sau ministresă ceva, pe la 30 de ani? Bă, da mătuș-ta, aia de-a crăpat cu cinci mâțe în garsonieră, nu ți-a lăsat și ție câteva tablouri cu ramă de aur și niște antichități pe măsură, ouă Faberge să zicem?

Nu?Nimic? Da’ dai cu lacrimi de mila ăstora, că-ți zic niște maimuțoi pe sticlă ce rea e justiția cu ei.

 

7. ”Toți fură, maică” e răspunsul tău la toate mizeriile.

Așa ai reușit să-i încurajezi să fure până nu le-a mai ajuns să facă doar asta ci până au crezut că e dreptul lor și vor să schimbe pur și simplu legea ca să poată fura fără să mai fie hoți.

Nu, nu toți fură, îți place să gândești așa ca să nu te simți ca un vierme când lingi firmiturile pe care ți le-aruncă în schimbul puterii de a fura mai departe.

 

Și aș putea să continui, dar îmi ajung punctele astea pentru un portret sugestiv al cetățeanului prea prost ca să aibă drept de vot:

E omul care nu înțelege nici cum funcționează economia, nici cum funcționează statul, nici cum îl afectează pe el.

E omul care se informează dintr-o singură sursă și ia informația deja mestecată, concluziile deja trase și doar le repetă. De câte ori i se arată absurdul mestecăturii nu va veni cu vreun contra-argument ci-și va repeta crezul și alte lucruri luate tot de-a gata, fără vreun filtru de gândire.

E omul care-l stimează pe Ilie, că și-a făcut vilă cu materialele șutite din construcția șoselei și e băiat descurcăreț, dar când la primul dezgheț asfaltul se face crater, va înjura președintele țării sau primarul, fără să-și schimbe deloc respectul pentru Ilie.

E omul care dacă primește o sută de lei la salariu, din bani pe care bugetul nu are de unde să-i dea și asta duce statul la împrumuturi, măriri de taxe, inflație, rate mai mari, scăzându-i după aia puterea de cumpărare nu va zice:

”Ptiui, mă lipseam de ăia 100 de lei dacă știam că din cauza lor o să o duc mai rău în doi ani!”

ci:

”Dacă o duc mai rău acuma, cu o sută de lei în plus, păi cum o duceam dacă nu-i aveam nici pe ăștia? Pfuuu, muream de foame.”

 

Acum câteva zile, mii de oameni din ăștia s-au adunat în cor să laude un copil de cinci ani care a câștigat un concurs internațional de programare, americanii, chinezii și nemții au încercat să-i fure titlul dar noroc cu Kasparov că a respins contestațiile.

Articolul respectiv e de-un ridicol strigător la cer, punctând evident intenționat toate idioțeniile în care cred oamenii despre care vorbesc:

”Romania este o tara prea mica si neinsemnata si n-ar trebui sa fie lasata sa castige un concurs atat de important” – ăsta ar fi fost argumentul contestației și lovește la fix: străinii ne vor răul. Trecem peste faptul că un adult crede că la cinci ani cineva poate câștiga un concurs de programare, poate se gândește că e pe categorii de vârstă(cine știe câte concursuri de programare mondiale se fac pentru ăștia abia ieșiți din scutece…), dar cum poți să crezi că o contestație oficială poate să sune așa?

”Un popor extraordinar ce a produs sute de genii care au uimit lumea” – așa sună răspunsul la contestație, numai bun să perie orgoliul naționalistului tâmp care crede că-l ridică pe el cu ceva dacă Musk s-a născut dintr-un sfert de spermatozoid dac și de asta caută cu furie să demonstreze că toate geniile lumii sunt români și că turnul aifăl a fost făcut la Reșița.

”Toti programatorii cu experinta il cunosc si ii cer sfatul cand au de programat calcule mai dificile” – îți dai seama cum programatori din toată țara, de ăștia cu zeci de ani experiență, îl sună pe ăsta micu să le facă adunările.

”urmarind in fiecare zi noutatile care apar pe pagina de facebook a domnului Liviu Dragnea. Toate companiile de IT din tara si din toata lumea i-au facut oferte insa parintii vor ca Felix sa-si termine intai studiile” – băi :)))))))))))). Hai să trecem de cum stă cu sufletul la gură țâncul să posteze ceva domnul Dragnea și să ajungem la ofertele de angajare pentru un copil de cinci ani, chestie imposibilă în practică și-n lege.

Și dacă nici aici nu se prinde cititorul de bășcălia textului vine și semnul final:

”Pana pe la 4 ani Felix era un baietel cam tampitel dar la sfatul unei matusi am inceput sa-i dau cate o lingurita de ulei extravirgin de peste in fiecare zi si de atunci s-a schimbat.”

I-a dat mă-sa ulei EXTRAVIRGIN de pește, care-i mâncare sănătoasă nu ce ne vând corporațiile chimice care vor să ne omoare(altă temă cu teribilă rezonanță) și dintr-un tâmpit s-a făcut geniu și-ntr-un an a învățat programare de le-a rupt gura la americani.

Voi vă dați seama că zeci de mii de oameni au luat în serios textul ăsta și sute de comentarii au curs să-l laude și să înfiereze nenorociții de americani? Ba unul dintre ele chiar explică cum 99% dintre americani se nasc cretini, ahhhh, ironia… Stai și te întrebi cum de nu uită să respire, ce să mai vorbim de hotărât viitorul țării.

Așa că, de te recunoști în unul din punctele celea de sus sau, vai și-amar, ai felicitat un țânc care nu există dintr-un articol scris la mișto, nu mai vota, române, stai acasă și vezi-ți de ale tale.

Nu pentru mine, măi, că eu mă descurc. Că plec, că rămân, știu să fac destule ca să nu-mi număr feliile de pâine de pe masă. Nici pentru tine, măi, că dacă tu tot îi votezi pe hoții ăștia care te țin sărac, ignorant și plin de ură, înseamnă că te-ai obișnuit.

Pentru copiii noștri, prostule.

Vlad B Popa Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati Facebook personal Pagina fb de autor website de autor