La aceasta editie de Bookfest am decis sa dam cu cartile in populatie, oferind iubitorilor de carte reduceri intre 40 si 80%.
Am inchiriat un stand aerisit, foarte bine plasat (langa tara invitata Israel) si cu o expunere mare (12 m lungime). Sansele de a nu ne intoarce cu foarte multe carti din cele 1.500 pe care le-am dus la Bucuresti ar trebui sa fie destul de mari. Cel putin asa am sperat eu, pana sa traiesc urmatoarea intamplare.
In jurul pranzului, dupa deschiderea Bookfest, mi-am deschis o Terapia, am ciocnit cu fratii Vacariu, am baut o gura si am pus-o pe pult, la vedere. Pana sa ma gandesc din nou la bere, vad ca apare o pereche de batranei simpatici din pavilionul C2 si se indreapta spre mine. El avea o privire calda si prietenoasa si ochii ii radiau cand a ajuns in dreptul meu. Initial, nu am inteles ce doreste, insa dupa ce a aratat cu degetul spre sticla, era clar: voia bere!
Cum in continuare nu a deschis gura, l-am intrebat:
„Buna, ce doriti?“
„As dori o bere, raspunde el.”
Am ras scurt si i-am explicat ca noi vindem carti, nu bere.
“Bine, dar va platesc pentru ea”, imi raspunse batranelul simpatic, putin mirat de replica mea.
„Din pacate, nu avem voie sa vindem bere. Stiti, aici este un targ de carte si editurile nu pot vinde altceva decat produsele lor. Insa daca chiar doriti o bere, puteti cumpara o carte, oricare dintre cele expuse la standul nostru, si va servesc cu drag…”
Timp de cateva secunde, mosulica si-a cautat cuvintele, nereusind sa spuna nimic. M-am uitat in ochii batraneilor si vazand ca sunt jenati de moment, nu m-am putut abtine sa-i intreb: “dar totusi, de ce ati mai venit la un targ de carte, daca nu sunteti interesati de carti?”
S-au intors si au plecat mai departe fara sa scoata un cuvant.
Se pare ca unii oameni prefera sa cumpere o bere cu 5 lei, decat sa cumpere o carte cu 5 lei si sa primeasca o bere gratis.
Tind sa cred ca stirile reale s-au mutat pe TNR:
http://www.timesnewroman.ro/life-death/prima-zi-de-bookfest-s-au-vandut-doua-carti-si-s-au-facut-174000-de-selfie-uri
Update 2 iunie : Pe de o parte, zece Povestiri de sub papuc se vând în trei minute, iar un cunoscut al lui Vlad comanda 20 de bucăți mâine, când aude prețul; pe de altă parte,2 babete rude cu swainlady a ta vin chitite la stand si… se așează pe scaune, scot potolul si bagă, cu exclamații de bine pentru organizatorii care pun scaune asa bune! Le văd pe doamnele care iau în stol câte doua Povestiri odată, chiar lângă ele, se uită la titlu: Trebe’ că – i bună cartea!!! Si când mă uit mai lung la ele, se ridică agale, se șterg pe bot (ca să nu zic râturi) si zic: N-am luat nimic, da’ mulțam pentru ospitalitate!