Ori e subvenție ori e ajutor social

Se schimbă drastic modul de acordare a subvențiilor pentru creșterea vitelor iar peste Bucovina s-a lăsat doliu. Și-n dreapta și-n stânga, oameni se plâng că nu o să întrunească criteriile și o să trebuiască să renunțe la văcuțe.

Realitatea la rece e clară – la noi mediul rural nu face performanță, nu o duce bine cu agricultura și subvențiile nu-s primite ca să facă produsul competitiv ci de multe ori sunt chiar obiectul muncii, principala sursă de bani.

Dacă mâine se introduc criterii de performanță reale și pentru terenul arabil, trei sferturi din proprietari își scot pământul la vânzare. Practic de ani de zile, statul sponsorizează mediul rural să stagneze – nu-i nevoie nici să se apuce de treabă serios, nici să se gândească la strategii, nici nimic. Dacă pică ceva în plus din muncă bine, dacă nu, cu subvențiile nu ieșim în pierdere. 

Iar o să sară lumea să-mi spună că n-am muncit în viața mea pământul și nu știu cât e de grea viața la țară. Exact de asta viața la țară e atât de grea, pentru că oamenii se mulțumesc cu mai nimic și puțini mișcă ceva pentru a scoate mai mult din pământ.

Într-o agricultură funcțională pierderea subvenției ar duce la calcule despre cum se traduce asta în prețul produsului, efectele pe nișă și așa mai departe, tot pe un ton alarmist că nimănui nu-i convine să piardă bani sau un avantaj consistent pe piață. La noi omul sare direct la – păi nu pot să țin vaca fără subvenție/ nu pot să plătesc impozitul pe teren – pentru că nu are ce alte calcule să facă în condițiile în care nu produce cu adevărat.

Pur și simplu nu e normal.

Vrei să faci agricultură adevărată așa cum câțiva întreprinzători fac (și-s arătați cu degetul de tot satul – chiaburi cu nasul pe sus care uită de unde-au plecat)? Ia subvenție de la stat că e normal să sprijinim producătorul nostru când ne inundă usturoiul chinezesc.

Vrei să crești două-trei animale pe lângă casă și să pui câteva roșii pentru salată? De ce ar trebui să-ți plătesc eu din buzunar subvenția? De când și până când trebuie să dăm ajutor social pentru capra din ogradă?

E o diferență majoră între o subvenție care sprijină dezvoltarea economică, creșterea nivelului de trai în mediul rural și ridicarea financiară a oamenilor care muncesc pământul și un ajutor social deghizat care nu face decât să țină lucrurile pe loc.

Păi n-ai milă de bătrânii care… de cei ca bunicii tăi, nesimțitule?

Nu, mai milă mi-e de copii care cresc în mediul ăla, obișnuiți cu mentalitatea – hai să ne plângem tot timpul că ne e greu dar să nu facem nimic să ne fie bine (încearcă să înveți pe cineva trecut de-o vârstă cum să schimbe lucrurile, să vezi cum te scuipă superior – povestea vacutei angus si a prostiei omenesti).

Mi-e mai milă de tinerii care pleacă de pe o mină de aur și se duc să-și rupă spinarea ca cetățeni de mâna a treia prin vest, pentru că nu au de la cine să vadă ce pot face acasă la ei. Nu ești în stare să faci ceva cu pământul ăla, dă-l la cineva care e, nu lua bani ca să faci același lucru ca străbunicul, mâncare pentru tine și nepoți, fără să investești, fără să te uiți la ce vrea piața, fără un standard de calitate, fără strategii comune, fără nicio intenție de a-ți face satul mai bun pentru generația următoare.

Nu are populația din mediul rural ce mânca dă-i ajutor social, nu-i face să mulgă cu niște terenuri bugetul fără să le folosească cum ar trebui. Repet, nu e normal să primești subvenții agricole dacă tu nu faci agricultură decât pentru tine, dacă tu nu plătești taxe din produsul agricol, dacă tu nu ai legal pe piață produs agricol.

PS. Asta nu înseamnă că modificările în reglementarea subvențiilor sunt perfecte ci doar că un criteriu care să facă diferența între animalul de ogradă și animalul crescut pentru piață, între terenul muncit doar pentru subvenție și terenul muncit să producă, trebuie să existe.

Și ar trebui să înțelegem că cu toată atitudinea asta nostalgică și fără dram de obiectivitate, condamnăm generații și generații întregi la mizerie deși au sub tălpi un pământ bogat și curat cum rar găsești în Europa.

Vlad B Popa

Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati

Facebook personal

Pagina fb de autor

website de autor

3 Comments

  1. “Mi-e mai milă de tinerii care pleacă de pe o mină de aur și se duc să-și rupă spinarea ca cetățeni de mâna a treia prin vest, pentru că nu au de la cine să vadă ce pot face acasă la ei.”

    Da, cam asa stau lucrurile.
    Din pacate saracia crunta din mediul rural, mizeria la propriu din gospodariile oamenilor, reflecta starea spirituala a oamenilor.
    Este ingrozitor pentru mine sa vad in ce stare au ajuns, de exemplu satele din Banat in ziua de astazi: peste tot case derapanate, mizeria pe strada si din curtile oamenilor, animale neingrijite si tarani turmentanti duhnind a tuica ieftina.

    Tin minte cum a fost in copilaria mea, cand taranii nu au avut niciun sprijin financiar, nicio subventie, dimpotriva trebuia sa platesti tribut in natura statului, dar exista o comunitate multietnica functionala (nemti, unguri, sarbi, romani).

    Si nu, nu sistemul comunist era motivul pentru care in anii 70-80 satele banatene erau curate, frumoase si ingrijite, ci oamenii care-si cinsteau locul si animalele din jurul casei.

    La vremea aceea era o rusine sa ai pamant nelucrat si neingrijit sau animale prost intretinute sau mizerie in curte si casa nevaruita in primavara sau aleile fara flori.
    Acum aceste valori au fost inlocuite de efectele subventilor neperformante si mai ales al aburilor de pruna fermentata si distilata, care paralizeaza viata rurala pana la colaps.

    Reply
    • ”La vremea aceea era o rusine sa ai pamant nelucrat si neingrijit” – da, știu ce zici:

      Anul trecut, pe bucățica de teren din Dorna a crescut iarba până la genunchi.

      – Trebuie să facem fânul!

      M-am uitat crucit la nevastă.

      – Ce fân să faci pe-un lat de palmă de pământ și pentru ce? Avem animale în cămară și-așteaptă iernatul?

      S-a ridicat mândră, cât să se uite la mine de sus:

      – E rușine să lași iarba așa.

      Na, făcut fân să nu ne facem de râs în comunitate :)))

  2. Prună mai puțin în răchie în general pentru că nici pomiculturile nu mai sunt ce-au fost. Aburii vin din Săniuța și alte spirtoase că pentru răchia din prună trăbă să muncești de primăvara până toamna.

    Reply

Leave a Comment.