Urlă revistele, online-ul și parcă întreaga suflare feminină a planetei. Și când te uiți la valul de bărbați japonezi complet neinteresați de sex, la metrosexualii aplecați spre pensatul sprâncenelor și creionatul genelor, la umflații îndopați cu hormoni prin săli care-și iubesc bicepsul în oglindă, la grămada de purtători de colanți cu talie de viespe, parcă parcă înțelegi de unde vine întrebarea.
Doamnelor, un mare secret: bărbații adevărați sunt acolo unde-s femeile adevărate. Nu trebuie să-i căutați prin păduri virgine, nu trebuie să zburați până în Alaska după ei, tot ce trebuie să faceți e să vă uitați în jurul unei femei adevărate.
Un bărbat știe că suntem diferiți și că de asta nu putem fi egali în toate. Că mintea lui funcționează altfel decât a partenerei și că e mai potrivită pentru unele lucruri decât a ei. N-o să-l găsești lângă cineva care crede că egalitate în drepturi e același lucru cu egalitatea în toate, n-o să-l găsești lângă o femeie care are pretenția să ia toate deciziile, în toate aspectele cotidiene posibile, pentru că altfel înseamnă că e desconsiderată. N-o să găsești lângă o femeie pentru care orice contradicție sau critică înseamnă că el e misogin și nu o respectă ca femeie.
O să fie lângă o femeia adevărată, care e la fel de conștientă ca și el că, la fel cum ea e mai potrivită și mai echipată genetic pentru unele la fel el e mai potrivit pentru altele, că un bărbat are nevoie să simtă că e capul familiei chiar dacă sunt doar un cuplu și că asta nu înseamnă ca el să dicteze tot ci doar să vadă că merg într-o direcție cu care e și el de acord.
Un bărbat adevărat n-o să prețuiască niciodată o femeie ieftină, de duzină. N-o să-și aleagă una drept partener nici dacă-l picuri cu ceară topită iar restul, cei care se opresc la ele, n-o să le respecte nici ei. Dacă buzele zic ești primul, dragule dar restul spune ești primul după mie și vreo trei sute nici nu știu cum îi cheamă atunci nu te aștepta la respect.
Văd tot felul de băieței feroce recitând aceeași mantră la infinit – bărbaților nu le place să aștepte, dacă nu-ți deschizi picioarele numai fraierii se uită la tine. Iar ele se miră, considerându-i pe ăștia machomenii pământului, că totul se derulează pe rapid înainte și că povestea cu făt-frumos pe cal se termină imediat ca și cu ăilalți zece feți-frumoși dinainte. Iar ei sunt fericiți că nu trebuie să arate vreo calitate de mascul/om complet în alea câteva ore cât îi ia păpușicii să se convingă că de data asta și-a găsit alesul de film și nu mai poate respira dacă nu îi ajunge în pat.
E ca și cum l-ai considera exemplu de vânător pe unul care nu se duce după căprioare pe munte că e greu mai bine trage în niște oi în țarc. Nu-i place nimănui să urce kilometri de pante, să treacă prin zeci de metri de brădiș des și tăios, să-l plouă, să-l doară degetele-n bocanci, dar când în sfârșit ia ciuta c-o lovitură de maestru va fi un moment special. Ăla care trage cu mitraliera în țarc să vadă ce oaie nimerește se va bucura două secunde și va trebui să repete figura imediat pentru o umbră de satisfacție, celălalt își va aminti de trofeu pentru totdeauna ba câteodată și-l va pune și pe perete…
Un bărbat adevărat are în sânge competiția, are în sânge să construiască, nu neapărat cu cărămizi și nu neapărat pereți dar știe că trebuie să facă ceva cu viața lui, pentru familia lui, indiferent dacă e cu stiloul sau lopata… nu-l vei găsi c-o mimoză care crede că singurul ei rol în viață e să arate bine și să fie întreținută, să i se ofere luna de pe cer doar pentru că-l lasă s-o atingă, ci lângă o femeie care vrea să construiască cu el și care să-l susțină să vrea mai mult.
Unde găsești deci bărbatul adevărat? Lângă femeia pe care a cucerit-o și nu i-a picat din senin, lângă femeia care știe că nu e mai femeie dacă îl face pe el să se simtă mai puțin bărbat, lângă femeia cu care poate să construiască o viață frumoasă pentru amândoi. Lângă femeia adevărată.
Iar cele care se plâng că nu mai sunt bărbați adevărați pe pământ poate ar trebui să se gândească o clipă și la asta.
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
|---|
Mă înclin în fața ta Vlade 🙂
Măi măi :)))))
Daca erai Sergenta Pepperina, il faceai pe Vlad un barbat fericit :))
“Unde găsești deci bărbatul adevărat? …lângă femeia care știe că nu e mai femeie dacă îl face pe el să se simtă mai puțin bărbat… Lângă femeia adevărată.”
hmmm, nu stiu cum sa-ti spun, dar asta chiar m-a pus pe ganduri… poate ca totusi mos craciun exista.
Foarte tare! Foarte adevarat.
Un bărbat care a pus punctul pe I!
Frumos si adevarat…..
Avem o problema : in Romania nu exista femei adevarate. Nu exista decat asa ceva : CENZURAT de admin.
Te-au dat toti afara de pe site-uri si ai ajuns aici?
daca nu e problema, asta o pun pe facebook 🙂 si poate pe tumblr 🙂
daca nu o pui intreaga si mai dai si-un link e mai splendid decat o creola c-o capsuna in buric.
Deci daca vreau sa aspir la titlul de “femeie adevarata” trebuie sa fiu “ciuta” pe care “barbatul adevarat” sa o “ia” cu o “lovitura de maestru”…Ca sa pot fi trofeul de pe peretele lui…Aha…Iar daca nu vreau sa aspir la titlul asta, sunt o oaie inr-un tarc…Aha…. Deci eu n-am un cuvant de spus in alegrea partenerului, gusturile mele nu conteaza, ce face el, cat umbla el sa ma vaneze, aia conteaza, sau decizia lui de a ma mitralia in tarc…Si nici cum e oaia sau caprioara nu conteaza, conteaza cat a umblat el sa o obtina…Nu ma lasa sa te intrerup, dar e frumos in Wonderland? Ptr ca in lumea reala orice femeie stie de la prima privire daca esti un potential partener sau nu…Daca esti si nu debitezi vreo idiotenie exagerata, cum constat ca poti, e probabil sa incerce formarea unui cuplu cu tine. In 5 minute sau in 5 luni, in functie de educatie… Dar daca nu esti, poti sa umbli pana mori si sa faci orice, n-o sa ajungi niciodata nici macar in patul ei, chiar daca inaintea ta a mai avut 1300 de parteneri. Obisnuieste-te cu gandul. Controlul nu e la tine. Iar daca perioada de “vanatoare” e principalul tau criteriu, e nasol, ptr ca o femeie care te lasa sa o curtezi cu lunile probabil instinctiv nu e foarte atrasa de tine, si e rau, ptr ca de obicei pe termen lung se dovedeste ca prima impresie era cea corecta. Sau, mai sunt femeile care au deja pe altcineva in patul lor, sau femeile cu un libido minuscul si care or sa acuze dureri de cap toata viata, sau cele care au capul plin de morala crestina si privesc sexul ca fiind murdar si injositor. Oricum ai da-o, bine nu e. In afara de asta, e cam prostie sa desconsideri pe cineva ptr ca te-a considerat potrivit ptr el de la inceput, dar e problema ta. Iar daca dupa 1300 ti-a zis ca esti primul, a facut-o ptr ca te place si si-a dat seama ca egoul tau nu face fata la mai mult. Zi merci, eu n-as avea amabilitatea sa te menajez. Oamenii cu un nr mare de parteneri au termeni de comparatie si experienta, si fireste isi dau seama destul de repede cam cate parale fac potentialii parteneri. De aia si timpul alocat curtatului scade. Eu personal nu am o problema cu asta si cu siguranta prefer un partener cu experienta care nu ma irita nu naivitati sau pur si simplu cu o intelegere limitata a firii umane in general, dar pe de alta parte mie nu mi-e frica sa fiu comparata cu celelalte 1300 de femei dinaintea mea. Mult succes si daca de asta ai tu nevoie, continua sa crezi ca “femei adevarate” gasesti pe langa barbatii nesiguri si imaturi care de altfel formeaza marea majoritate a populatiei masculine…
Stimată doamnă articolul era un răspuns nenumăratelor plângeri, formulate de femei fix ca dumneavoastră, despre absența bărbaților adevărați. Nu era despre mine, deși sunt fără îndoiala un bărbat extrem de adevărat :))) și nu era nici despre oi și industria laptelui în general.
Bineînțeles dacă dumneavoastră v-ați obișnuit cu bărbații care nu au nici un cuvânt de spus, nu au nici un control asupra alegerii parteneri, atunci e clar despre ce masculi feroce vorbim. Exact genul ăla care încearcă la toate și care zice da, aia e bună.
Știu că e greu de crezut pentru dumneavoastră că o femeie adevărată poate să nu-și desfacă picioarele din prima zi chiar dacă e atrasă de partener, nu din morală creștină sau libido scăzut, mai sunt și alte motive, mult mai reprezentative pentru caracterul unei persoane. Nu e nimic, nu e pierderea nimănui, fiecare cu ce preferă oi sau căprioare.
Ideea nu era asta, ideea era ca doamnele ca tine s-o termine cu plânsul când bărbatul de lângă ele nu dă doi bani pe partenere după perioada scurtă sau și mai scurtă în care se plictisește și-și caută alta la fel de facilă.
Adică dacă-și asumă rolul ăsta de femeie vânătoare, care … tot ce prinde, să și-l asume până la capăt. Eu asta sunt, așa îmi place, am control total, eu hotărăsc totul – s-o facă până la capăt nu s-o auzi când a început să scârțâie plângându-și în pumni și vociferând la cer că unde-s bărbații adevărați sau că soțul de lângă ea nu e visul ei masculin dar a fost singurul care o mai voia…
Departe mine de gândul să scad puterea într-o relație a acestor extraordinare ființe ca dumneavoastră, pentru care bărbații sunt niște simple piese cu care vă jucați după cum aveți chef… însă cât poate fi de puerilă jelania de după – unde-s dom’le bărbații adevărați?
Păi de unde să-i scoți, stimabilo, dacă tu ăi vezi doar pe ăia de mobilier?
PS. Nu mi-e greu să înțeleg cum o oaie se simte ultragiată că nu e căprioară, mi-e greu însă să înțeleg cum crede o oaie că ar fi greu de luat de către un vânător care lovește căprioara în inimă de la trei munți…. ei poate de aia e oaie.
Daca un barbat nu trebuie sa depuna nici un effort sa te aibe , sa investeasca timp, bani o sa te placa clar dar nu o sa te valoreze niciodata pentru ca te a obtinut usor.. . Practic te ai oferit pe tava. Daca o dai pe mesaje de buna dimineata sunt mari sanse sa fii proasta… Daca tot sunteti asa progresiste,sa stii ca toate traditiile alea old school de a curta o femeie, a o cunoaste au o semnificatie.. Femeile care se respecta nu se ofera la primu care le ofera un compliment, sunt deschise la minte si le place sexu cu cine merita le aibe.Sau voi credeti ca sunteti mai progresiste si open mind daca v o trageti cu cine apucati si povestiti la toti prietenii in ce pozitie a ti stat aseara
1. eu nu ma plang de lipsa “barbatilor adevarati”, poate doar a unora care sa-mi prezinte interes
2. desigur ca esti un barbat adevarat dupa standardele tale
3.desigur ca m-am obisnuit cu comportamentul cainesc al unor barbati care incearca sa … pe toata lumea, ptr ca exista, dar asta nu ii face genul meu
4.in orice relatie care nu presupune abuz, controlul nu se afla la un singur partener, e impartit
5.da-mi un exemplu
6.pe langa oi si caprioaremai exista o intreaga fauna pe care daca mai umbli o s-o intalnesti
1. foarte bine, inseamna ori ca inca nu te-ai vestejit destul de mult ca sa o faci ori chiar nu esti genul care sa se planga.
2. dupa standardele intregii populatii feminine care ma cunoaste, parol daca nu.
3. ok
4. evident, asta era o chestie care reiesea din intregul meu articol, dar pe langa care ai trecut ca sageata…
5. la ce?
6. evident, exist[ de exemplu si marmote pe care vrea sa le intalneasca toata lumea pentru ca-s fluffly si cute si vipere camuflate pe care nu vrea sa le vada nimeni. Nu cred ca e nevoie de un intreg atlas zoologic pentru a intelege o idee. E?
Felicitari Olivia. Acest “domn” este clar destul de badaran, iar raspunsurile pline de insulte nu fac decat sa ii confirme caracterul. Iar tie, Vlad – articolul asta mega sexists l-ai scris in raspuns la alti barbati frustrati care se plang ca nu mai exista “barbati adevarati” pentru ca se simt amenintati de barbatii cu un caracter mai sensibil – de fapt, acestia sunt adevaratii barbati si adevaratele femei. Stii ce ii face adevarati? Genul, sexul – Orice barbat cu un penis si care se considera de gen masculin este un barbat adevarat – iar aceste stigmate sociale despre cum ar trebui sa fie barbatii sau femeile sunt stalpii de sustinere ai sexismului. Asa ca nu esti mai bun ca altii “misogini” sau “nenoroitele alea de feministe”. Go educate yourself. Si faza cu “prietenele tale femei care te considera foarte cool si “deschis” ” e exact ca si rasistul care dupa ce spune ca toti tiganii, negrii sau arabii fura si is teroristi, spune “a, da am si io un prieten negru/arab/tigan…si e de treaba” – totul striga Ipocrizie. Clasic… enjoy your life in ignorance.
7.asteapta tu sa plang eu ca m-a parasit nu stiu cine din plictis, si spune-mi dupa aia sa incetez
8.eu imi asum propriile alegeri, deci scrii in necunostinta de cauza
9.nu…tot ce “prind” ptr ca am si eu standarde, dar… ce eu aleg, in cazul in care sentimentul e reciproc, bineinteles, nu ma las aleasa de altii, sa ma ofer celui care ma curteaza mai mult ptr ca asta imi ofera siguranta ca respectivul,oricum ar fi el, are intentii serioase
10.unii alegem anumiti oameni si avem ceea ce putem avea impreuna, altii aleg un anumit tip de relatie si o au cu cine doreste acelasi lucru, e chestie de preferinta
11.nu-mi doresc in mod special sa ma casatoresc, nu-mi doresc cu siguranta sa ma casatoresc cu un barbat pe care nu-l plac, nu-mi doresc nici macar o aventura, nu astept sa ma “ia” cineva
12.control total nu exista in relatii consensuale
13.eu personal am in general relatii de prietenie cu barbatii din jur, deci nu-i consider “simple piese”
14.barbatii care se intampla sa-mi placa nu sunt deloc “mobilier”
15.nu ma simt ultragiata de ce crezi tu ptr simplul fapt ca nu te cunosc si nu ma intereseaza presupunerile tale
16.cred ca oile se simt bine oi, iar caprioarele caprioare
17.daca ai fi un vanator atat de bun n-ai avea atata obida la adresa femeilor
18.nici un vanator nu poate vana chiar orice, accepta-ti limitele
19.in padure uneori intalnesti caprioare, alteori oi iar alteori, alti vanatori
7. cum spuneam ,faptul ca te-ai simtit lovita de articol nu are legatura cu mine.
8. din nou, chiar daca e greu de creut, articolul nu era despre tine, deci scriu ]n cunostinta de cauza, ia cauta tu pe net unde sunt barbati adevarati si vezi cate articole au scris femeile despre asta
9. bineinteles si faptul ca are intentii serioase se vede, dupa cum spuneai, de la prima privire. YES, VERY GOOD.
10. da
11. cum banuiam esti inca inaintea perioadei de referinta pentru segmentul de care vorbea articolul.
12. corect, din nou o chestie evidenta din articol. Poate ar fi ajutat la intelegerea textului atlasul zoologic?
13. hmmm, pai nu mai scrie ca si cum…
14. idem
15. aha, de aia ai venit sa-mi tii lectii la un articol scris de mine. Pentru ca nu ma cunosti si nu te intereseaza presupunerile mele – evident era mai greu sa intelegi textul si sa nu te simti vizata, pentru ca nici eu nu te cunosc
16. oile se simt bine oi pentru ca nu situ mai multe, dar si cand afla..
17. cine nu cunoaste pe cine acum? eu obida la adresa femeilor? :))))) cred ca este singurul aspect din viata mea unde chiar nu am ce sa cer mai mult
18. asa e, se poate sa fi avut limite insa nu au fost atinse pana acum, cand pusca sta linistita in cuier
19. da intotdeauna e fun pentru un vanator bun sa aiba concurenta.
20. eu chiar nu am de unde sa cunosc, dar tu ai putea face un pic de research din 2 clicuri inate de a trage concluzii ridicole si a discuta un articol pe baza lor, ai in stanga la autori o scurta descriere, ai cont de facebook, ai categoria Din viata domnului P, ai tot ce iti trebuie pentru a intelege ca in spatele articolului nu este unul din cei care scriu de rau despre genul feminin pentru ca vezi doamne le e greu cu damele. Asa poate ai sa privesti articolul asa cum e scris ca pe o descriere a faptului ca relatiile nu se formeaza singure si ca alegerile proprii te duc acolo unde esti. Iar daca ajungi sa plangi de lipsa barbatilor adevarati nu este pentru ca ei lipsesc ci pentru ca tu ai ales altceva.
Constat cu uimire ca indiferent daca este vorba de doi manelisti sau de doi oameni cu pretentii, nu se poate discuta un subiect fara sa fie luat personal.
Mircea, români suntem.
hmmm…merge prost netul sau deja m-ai cenzurat?
?
bine ca ai anuntat, te-ai dus direct in spam.
Bravo Olivia, Bravo Vlad. The beginning of a long friendship:)))
Vlad, un hint: Olivia nu este nici oaie, nici caprioara. Ci mai degraba un vanator, cam ca si tine, dar care priveste din cealalalta perspectiva. Cea de femeie vanator.
Armele sunt diferite.
El cauta sa adulmece prada, sa o fixeze, sa o execute, cu scopul de a o face trofeu.
Ea se deghizeaza perfect in prada viselor sale, cu scopul de a-l exploata la maxim o viata intreaga.
As zice ca tehnica ei este ceva mai eficienta pe termen lung, decat a lui…:-)
“El cauta sa adulmece prada, sa o fixeze, sa o execute, cu scopul de a o face trofeu.
Ea se deghizeaza perfect in prada viselor sale, cu scopul de a-l exploata la maxim o viata intreaga.”
Pai nu despre asta sunt relatiile dintre un barbat si o femeie?
Dani,
Despre asta sunt relatiile dintre vanator si prada.
In rolul vanatorului este uneori barbatul, alteori femeia.
Niciodata amandoi. Intro relatie de lunga durata, rolurile sunt clar impartite.
Din pacate insa, love = blindness, ceea ce nu simplifica tocmai lucrurile in alegerea partenerului ideal.
“El cauta sa adulmece prada, sa o fixeze, sa o execute, cu scopul de a o face trofeu.
Ea se deghizeaza perfect in prada viselor sale, cu scopul de a-l exploata la maxim o viata intreaga.”
Cred ca asta e un fel de “care pe care”, nu e o relatie adevarata, e o pacaleala care nu se poate termina bine.
Pentru ca “trofeul” va fi nefericit, la fel si barbatul pacalit si exploatat; iar cand se intalnesc doi vanatori, nici nu vreau sa ma gandesc.
Parerea mea e ca barbatii si femeile adevarate sunt oameni obisnuiti, deloc perfecti, care-si iubesc si respecta sotia/sotul, care nu cauta sa fie egali pentru ca stiu ca sunt complementari, care accepta defectele celuilalt (pentru ca stie ca si el/ea le are pe ale lui). Daca au parte de acelasi lucru din partea celui cu care s-au casatorit, sunt fericiti.
Sunt chiar de aceeasi parere si cu faptul ca barbatul e capul familiei, nu pentru ca ar fi el cocos, misogin etc, ci pentru ca, in general, barbatii sunt mai buni decat femeile la a vedea corect care sunt deciziile in niste situatii importante, eu m-am convins. Femeile gandesc cu inima si cam iau decizii pripite daca actioneaza dupa primul impuls. Deseori barbatul le tempereaza discutand, femeia inmoaie si ea inima barbatului daca el e cam dur si asa se cizeleaza o decizie buna.
hary, sa stii ca eu pe vlad nu-l vad acum ca un vanator. Daca a fost in stare sa scrie articolul asta, mie nu mi se pare asa. Are el gura mare si zice multe, dar mi se pare ca a scris bine.
olivia, cred c-ar trebui sa citesti un pic mai detasata pentru ca am impresia ca nu ai inteles ce a vrut sa spuna vlad.
@hary
1.Oricine poate fi ori prada ori vanat, depinde cu cine te joci. Intre 2 vanatori in cuplu e probabil sa se stabileasca o ierarhie. Nu vad de ce n-ar merge.
2.Da, de obicei armele sunt diferite, dar trebuie sa simt ca initiativa imi apartine. Daca o preia el ma simt presata si incep sa-l evit. Pur si simplu nu ma simt bine in rolul de vanat. Dar oricum scopul meu nu e sa-l exploatez, si oricum nu toata viata. Doar atata cat merge.
Mai, ce fenomene, de unde ieșiți fraților. Mai întâi iese Olivia și-mi bate obrazul pentru că eu nu cred ca ea e femeie adevărată. Destul de pertinent de altfel având în vedere că nu o cunosc și că articolul se adresa celor care se plâng de lipsa masculinității în apropiere, ceea ce ea evident nu face avand nu știu câți la dispoziție.
Apoi apare Alex pe care după agresivitatea și rapiditatea cu care împarte adjectivele l-ai crede mai degrabă un babuin din ăla cu mușchi largi și minte scurtă decât un bărbat sensibil. Iar Alex este super furios că eu exclud acest gen de bărbați din rândurile celor adevărați, motivul meu fiind evident (ca de fiecare dată când un viteaz din ăsta fără logică își arată prostia pe net) că sunt frustrat pentru că bărbații ca el mă amenință.
What the fuck? Unde în tot articolul ăsta se spunea ceva de cum este un bărbat adevărat și cum nu are voie sa fie un bărbat sensibil? Aaaa, dacă sensibilitatea se arată prin metrosexualitate și impotență atunci ofer același îndemn – googlește unde sunt barbatii adevarati si vezi ca femeile se plang de masculii ăstia care sunt mai interesati de sprancenele lor decât de ale partenerei și care ne amenință pe toți…acești hommes fatale să le spunem…
Eu unul consider sensibilitatea masculină una dintre cele mai atrăgătoare atribute pentru o femeie, evident însă ea trebuie să vină în cantități masculine și să nu iasă la iveală când bărbatul nu-și găsește eșarfa lui preferată și plânge pentru că nu e asortat.
Cum singura frază în care se vorba despre bărbați puși sub lupă drept nemasculini era cea de la început bănuiesc că de asta s-a supărat atât de tare Alex.
Îmi cer scuze, Alex, enumerarea e o compilație adunată de pe blogurile feminine, te rog du-te și le explică cum sunt ele ignorante și se simt amenințate de bărbații ca tine. S-ar putea să ai mai multă dreptate decât aici în legătură cu asta…
Un articol pe care majoritatea persoanelor l-au perceput corect ca pe o invitație la înțelegerea unei relații care să-i mulțumească pe amândoi și să le ofere ceea ce au nevoie ambii reușește să fie înțeles total greșit exact de extremele la care nu se referă.
Meeeey,eu am ramas cu gura deschisa de la comentarii,mai ceva decit de la articol)))) Dar nu o sa ma bag in asta) Cit despre articol,e chiar bun. Se simte,intr-adevar,ca e raspunsul la nemultumirile femeilor,pentru ca nu pare exact problema autorului sa judece cine e “nemasculin”. Si daca e sa fiu sincera,chiar si intelegind pozitia domnisoarei-vinator (da,am apucaturi,ba chiar mai “feministe”)) nu pot sa neg ca autorul are dreptate vizavi de faptul,ca barbatii-barbati se manifesta doar linga femei gingase. Chiar daca reusesti sa filtrezi reprezentantii castelor blestemate,mentionate in articol si dai de un barbat care nici prost,nici indragostit de sine,nici cuceritor de oi nu e,oricum o sa se manifeste cam…feminin. Auzisem si un cintec,gen “Te rog fii mai slaba linga mine,ca sa te pot scoate din casa arzind,pe brate”. Asa ca good point,si nu-ti fa griji (desi nu pare s-o faci oricum)) vizavi de invinuirile in sexism 😀 Unii au prins ideea 😀
A venit si-o gura de aer proaspat cand simteam ca ma îneaca hoarda navalitoare și tremuram sub amenințările bărbaților sensibili.
Adriana, multumesc, simplul fapt că ți-ai menționat apucăturile feministe îmi confirmă că articolul nu are nicio legătură cu sexismul, cu punerea la zid a femeii sau a unui anume tip de bărbat. Era despre total altceva și nu era nici urmă de critică în el se vorba doar despre asteptari, preferinte, standarde si compatibilitate.
Nu de alta dar începusem să-mi scadă glicemia văzând nivelul de înțelegere al textului demonstrat de ultimii comentatori.
Vlad, manca ceva. Ajuta la detasare…:))
Atata vorba despre atata superficialitate.Relatiile trec mai departe decat partea animalica..si in postura de vanator si in cea de prada la fel de nefericiti sunteti(poate chiar fara sa realizati -se citeste perfect in spatele cuvintelor voastre).Poate daca ar fii atat de simplu ne-ar fi mai usor sa adoptam anumite posturi pe care sa le ocupam o viata intreaga- si mai plictisitor cred eu. Este un joc intr-adevar,dar nu cel prezentat de voi(cel putin in opinia mea ).
Si cine scrie normele pentru definirea unui barbat adevarat,sau a unei femei adevarate?-avem o problema aici cum fiecare perioada istorica si fiecare tara prezinta o alta ‘definitie’
O studenta fara prea multa experienta
Bun comentariu.
Daca in spatele cuvintelor mele se citeste nefericirea nu e in nici intr-un caz din cauza posturii mele de fost vanator :))), ci probabil pentru ca empatizez in text cu marea durere feminina.
Cat despre cine scrie standardele, in momentul asta le scriem noi pentru noi, altii o sa le scrie pentru realitatea lor.
Articolul, mi s’a parut ca’mi citeste gandurile initial..pana am ajuns la partea cu “lovitura de maestru” si “trofeul” de pe perete..asta mi’a intrigat un pic instinctele feministe… pana la partea cu : “lângă femeia care știe că nu e mai femeie dacă îl face pe el să se simtă mai puțin bărbat”… apoi m’am derutat din nou si numai stiam daca am intele eu bine sau era o tenta personala din posibila ta frustrare.. ca o femeie te’a facut pe tine sa te simti mai putin barbat si trebuie sa reechilibrezi balanta invers…in fine, gandu’ meu era confuz..asa ca am inceput sa citesc comentariile- :)))))
…
dupa, am mai citit odata articolul cu ACCENT pe partea de “trofeu” si m’am gandit ca daca chiar ai desconsidera femeia la nivel de trofeu ca sa te simti tu mai barbat din teama preventiva sa nu faca ea acelasi lucru cu tine..nu s’ar mai potrivii cu restul articolului cu care sunt perfect de acord
..si apoi am gasit o explicatie: “lovitura de maestru” reprezinta defapt succesul cuceririi unei femei adevarate,care iti confirma faptul ca tu insuti esti un barbat adevarat, metaforata de tine drept “trofeu” spre marea intriga feminista ..ce inseamna defapt trofeul amandurora faptul ca tu ai fost suficient de adevarat cat sa o meriti pe ea si ea suficient de adevarata cat sa te merite pe tine (idee gresit raportata la exemplul vanator-prada..pentru ca trebuie sa recunosti controlul e la vanator) SPECIFIC : am prins ideea pur si simplu nu’mi place analogia!
gen:-Daca m’ai iubi ai face “aia”!
-Daca m’ai iubi si tu nu mi’ai cere asta!—–> egoism, posesie, orgoliu, dominanta
Fiecare trebuie sa fie capabil de sacrificiu dar niciunul nu trebuie sa pretinda asta!
Fiecare stim ce inseamna barbatul/femeia adevarata si fiecare putem sa ne dam seama daca,,, corespundem sau nu standardului
Realitatea e ca sunt putine exemplare adevarate in ambele tabere…trebuie doar sa ne gasim intre noi! 🙂
He, hei și uite cum un întreg articol se prăbușește din cauza unui singur cuvânt, acum înțeleg de ce s-a buricat în halul ăsta Olivia – păi eu ce vină am eu dacă nici metaforic voi nu puteți trece peste sensul implementat de articolele cosmopolitănești/filmile americănești despre cum masculii au o carte neagră cu suta de trofee.
În articol, tocmai ăștia erau cei care trăgeau cu mitraliera în țarc iar pentru bărbatul adevărat trofeul e un fel de sfântul Graal – daaaa, asta trebuia să folosesc, nu vânători și trofee ci cavaleri și sf. Graal, să vezi cum nu se mai irita nimeni și nu trecea pe lângă sensul articolului din cauza unui cuvânt și a unui link ce sugera vesel doar că iese cu scântei…
Mulțumesc de comentariu, o ceață mi s-a ridicat de pe ochi și de-acum o să am mai multă grijă la vocabular 🙂 și da, ai înteles perfect articolul deci e clar că se putea trece peste bariera de limbaj…
Mi-a placut foarte mult, drept urmare, am dat un share pe pagina mea acestui articol. Si stii, chiar nu trebuie sa te duci la capatul Pamantului sa-l gasesti, poate trece pe langa tine de atatea ori si de abia, dupa 23 de ani de existenta sa-l intalnesti si sa-ti dai seama cat de aproape ati fost unul de altul de atatea ori dar nu v-ati intalnit niciodata pana acum.
23 de ani? eu zic ca v-ati gasit repede…
Vlad, 23 de ani de existenta pot fi foarte lungi, daca-i petreci asteptandu-l pe cel potrivit…:))
Unde sunt barbatii adevarati? Nicaieri unde sunt cautati cu ardoare de fatuci lacrimogene prea ocupate sa-si pudreze nasul ca sa mai poata privi si in jur….cred eu. Cat despre femeile adevarate, ele nu sunt neaparat langa barbatul adevarat, deci nici reciproca nu cred ca e “universal-valabila”..
Oricum, in linii mari mi-a placut articolul. Felicitari!
Bun articolul, sigur mi-ar fi placut mai mult, dar intamplarea face ca am citit prima oara articolul Sofiei Dumitru, blogherita, colega de-ale tale si m-a marcat.
Nu exista barbati adevarati gata pregatiti, nascuti asa. Exista doar barbati cu potential de a deveni barbat adevarat, daca se indeplinesc unele conditii. Cea mai importanta conditie este femeia. Ea trebuie sa fie cea potrivita, trebuie sa fie pregatita si constienta de rolul ce urmeaza sa fie asumat. Momentul este de asemenea esential, “good timing” cum zic aia. Dupa ce s-au indeplinit conditiile, apare pe lume un barbat adevarat, dar el “este luat” deja.
Vrei si tu unul? Trebuie sa il faci. Femeia nu prea mai stie sa isi faca barbati adevarati. De fapt nu stiu daca a stiut vreodata, dar acum nu stie.
Ma uit in jur si nu vad barbatii adevarti. Nicaieri. Nu ma cac pe mine, dar nu sunt. Vad doar barbati care fug de responsabilitati, mint, fut fara discernamant, oameni marunti. Nu imi face placere sa zic asta, dar cineva trebuie sa o zica.
Pentru mine, barbati sunt cei insurati care au si copii. Daca nu se indeplinesc ambele conditii, nu are rost sa ii numim barbati, ci baieti. Asta pentru ca viata fara a fi insurat si a avea copii nu te stimuleaza sa devii barbat, sa iti manifesti aceste trasaturi rar intalnite.
Inchid cu un sfat pentru fete: nu asteptati barbatul ideal, el nu va veni. Alegeti unul dragalas, care are potentialul de a deveni adevarat si stimulati-l sa o faca! Alegeti doar cu inima, altfel ati supt-o din start. Drumul va fi greu, dar recompensa va fi pe enorma.
Despre femei nu pot sa zic decat un singur lucru: la placinte inainte, la razboi inapoi.Mie nu-mi mai trebuie, pur si simplu nu mai vreau sa decad ca om
Bai baiatule, daca existau asemenea specimene de ,,bărbați adevarati” nu mai eram dominați de toți interlopii , curajul e o noțiune doar de dicționar pt acești întârziați mintali care se cred,, bărbați adevarati” doar ca poseda o pișătoare in dotare, iubirea e pt cei curajoși nu pt rebuturile care ne înconjoară si sunt 99℅, imi vine sa ma cac in sus si sa va vina vouă in jos bai ,,curajoșilor” pizde plangânde ce sunteți…
Dragut articol, dar parca lipseste esenta.Barbatul adevarat, nu exista. Termenul asta de barbati adevarati si-a pierdut sensul de mult. Cam de prin 1950 incoace. Vorbesti ca barbatul ar fi vanator, dar ce vaneaza ?! Caprite,oi si caprioare cu kg de machiaj pe fata, pe care atunci cand le scot din casa , sunt mandrii de trofeu. Hai lasa-ma! Oare asta, nu denota vanitate si nesiguranta la urma urmei? Un narcisism rasfrant, asupra partenerei? Cati barbati, ar prefera sa iasa cu o femeie cu cateva kg in plus (deci ideea de trofeu pica in exemplul asta) ,si sa fie fericiti ca e inteligenta, ca poate purta conversatii despre orice cu ea,ca ii este iubita, cea mai buna prietena, si la fel ca si in razboi, ii este camarad de artilerie care ii acopera spatele in caz de asalt…Ma intreb, cati dintre voi asa numiti “barbati adevarati” in caz de razboi a-ti pleca la lupta…Prin 1914, erau pustani de 14 -16 ani care supravietuiau cu arma in mana pe terenul minat. Astazi, nu stiu cati ati reusi, nici la 27-35-40 de ani. Barbatul ala adevarat,nu gaseste femeia perfecta si nici nu o vaneaza. O face pe femeie sa se simta femeie, sa vrea sa fie femeie nu sa-si asume responsabilitati in plus, pentru ca el inca mai “copilareste” la 27-30 si ceva de ani. O face sa isi doreasca sa fie feminina,sa fie femeie si ce este ea in esenta,si sa lase armele jos. Pentru ca el e acolo si ea stie ca este in ordine sa se simta vulnerabila,sa se simta femeie si sa nu isi doreasca sa aiba controlul asupra relatiei. Sau cel putin, un control impartit intre ea si el.
Dar, ma repet, barbati adevarati nu mai exista de mult. Doar diverse variatiuni , cu 15-20% din ce exista odata.
Daca un barbat nu trebuie sa depuna nici un effort sa te aibe , sa investeasca timp, bani o sa te placa clar dar nu o sa te valoreze niciodata pentru ca te a obtinut usor.. . Practic te ai oferit pe tava. Daca o dai pe mesaje de buna dimineata sunt mari sanse sa fii proasta… Daca tot sunteti asa progresiste,sa stii ca toate traditiile alea old school de a curta o femeie, a o cunoaste au o semnificatie.. Femeile care se respecta nu se ofera la primu care le ofera un compliment sau doar pt ca asa le vine, sunt deschise la minte si le place sexu cu cine merita le aibe.Sau voi credeti ca sunteti mai progresiste si open mind daca v o trageti cu cine apucati si povestiti la toti prietenii in ce pozitie a ti stat aseara. Credeti ca nu exist a barbati adevarati ca voi nu sunteti femei.,atentie sexuala orice femeie poate sa primeasca din partea unui barbat, nu e mare smecherie, cand il inspiri la mai mult mai discutam..