Poezie scurtă şi uşoară pentru citit la bere. Pe tabletă ori telefon. Oricum ieşitul la bere a ajuns echivalent cu belit ochii într-un plastic. Iar vârful interacţiunii umane înseamnă like + share. Poke e deja orgasm.
Când s-au născut n-au vrut să ţipe.
Ieşiţi din mame, fără taţi
Prin telepaticele unde
Ei şi-au transmis că sunt speriaţi.
Şi au crescut străini de ură.
Şi de iubiri, de gelozii
Au modelat o lume pură:
Planeta noilor copii
Iar palma lor nu ştie-atingeri.
Nici lacrimi ochii nu mai fac.
Emoţii – electroni şi coduri.
Într-un program devirusat.
Frumos, in stil eminescian de data asta…:-))
foarte tare:>
Mie îmi aminteşte de Adrian Păunescu ☺
Vaaaai, deci jignire mai mare ca asta :))
Ai trecut pe lista neagră, să ştii.
Adrian Păunescu n-a fost doar poet de curte al ceauşeştilor. N-am vreme, dar ţi-aş trimite să citeşti câteva poezii pentru care-şi merită locul printre poeţi importanţi ai literaturii române. Dar poţi să cauţi singur pe romanianvoice.com la Adrian Păunescu 🙂
Nu mi-a placut stilul lui. Deloc. Iar versurile de mai sus nu au legatura. Uite, asta e in stil Păunescu:
Mă tăvălesc în clocot de smoală topită
Cu gândul la casă, la vatră şi straşnic popor
Martir sacrificat de patria iubită
Şi unicul, de toţi iubit, genial conducător.
Aţi tăiat aripile acvilei, să-i ronţăiţi ciolanul
M-aţi îngropat adânc, să mă topesc sub glie
Dar rece este iadul, când ştiu că-mpart cazanul
Cu geniul pantofar şi sfânta Sa soţie.
Nu pricep la tine de ce te limitezi mereu la evaluări superficiale. 🙂 (se aplică şi-n cazul lui Macovei…)
Şi chiar şi în versurile de mai sus, tu nu vezi niciunde ironie?
Adică în versurile de mai sus, compuse de mine?
Asta e culmea.. Sa mă întrebi dacă m-am prins de propria ironie :))
În versurile citate de tine din Păunescu, Dani!!!! :))))))))))
NU sunt cita… Măăă, tu iar mă trolezi :))
Ai scris asta mai sus sau ba?
“Nu mi-a placut stilul lui. Deloc. Iar versurile de mai sus nu au legatura. Uite, asta e in stil Păunescu:
Mă tăvălesc în clocot de smoală topită
Cu gândul la casă, la vatră şi straşnic popor
Martir sacrificat de patria iubită
Şi unicul, de toţi iubit, genial conducător.
Aţi tăiat aripile acvilei, să-i ronţăiţi ciolanul
M-aţi îngropat adânc, să mă topesc sub glie
Dar rece este iadul, când ştiu că-mpart cazanul
Cu geniul pantofar şi sfânta Sa soţie.”
Ei bine, astea sunt sau nu versuri din Păunescu? (nu ştiu nici eu dacă sunt n-am citit poezia ceauşistă; dacă nu-s atunci … nu-s) Gizăs ne-am îmbătat de tot.
Tatiana, Ti-am dat exemplu de poezie scrisa in stilul Paunescu. Dar e compusa tot de mine, nu de Paunescu. Am vrut sa iti arat diferenta de stil dintre poezia din articol si asta.
Poezia din comentarii este un fragment din “Povestiri de la Olanu”. Mai exact, din “Epigoul”, o scriere in proza si versuri in care imit (intr-un mod ironic) poetii consacrati ai literaturii române.
Uite, alte exemple din Epigonul:
Imitaţie Eminescu
Cerul rece de albastru
Îmi pictează flori pe talpă
Legănat în frac de astru
Uit în jos la Luna caldă
Suflet viu cu gânduri moarte
Fără inimă şi chip
Am uitat să plâng, să ţip
Când pluteam spre nemurire
Pe un râu de luntre arse.
Am cutreierat Edenul
Să-mi cos ţâţe-n aşternut
Eu zbârlesc în nuferi jderul
Şi iubesc un înger mut.
Imitatie Bacovia
Grădina lui Adam,
Mormânt al nemuririi mele
Iar plouă cu lapte stricat
În râuri topite de miere
Un măr găunos
Se macină putred, plângând
Pe hoitul de mort păcătos
Strivit între zale de plumb.
Îngeri albi cu pene negre
Îmi rod gândul solitar
De cor mort în rochii albe,
Cântând crezul funerar.
Imitatie Ion Barbu
O conexiune abstractă,
Infinită, ca un şir divergent, iraţional
Între teluric şi ecuaţia divină
Mătanie adâncă, la sceptrul seral.
Aplatizat sub coroana apunerii egale
În entropia strictă, ireversibil dizolvat
Empiricul ucis!
Minunea pluteşte fără pale
Sub forme integrale de abur înzeuat.
Imitatie Nichita
Dintr-un bolovan răsare
Pasul meu, spoit în zare
Dintr-o damigeană suptă
Pasul meu, cu talpa mută
Dintr-un ciob de cană spartă
Pasul meu din prună acră
Dintr-o noapte-nnegurată
Pasul îmbătat în şoaptă
O ulcică, o ulcică,
Cu un vin de viţă ruptă
Din grădina raiului
Desfătarea Domnului
Stau întins în must de flori
Şi fumez lapte de nori
Între îngeri dansatori
Mă închin la Sfinţii Trei
Raiul e ilar când bei…
Măăă, tu ai compus versurile alea aşa “on the spot” să-mi arăţi o poezie ÎN STILUL lui Păunescu? :))))))))))))))
Bloody Hell, fii atent: aia e în stilul lui păunescu-poet de curte. Cealaltă prima, din articol … în stilul celuilalt Păunescu.
Poetii din Epigonul sunt in Rai, am uitat sa precizez 🙂
Mai putin unul.
Tatiana, celalalt Paunescu de care vorbesti tu, il imita pe Eminescu…:)
Păi acuma o să spunem despre toţi poeţii care au abordat aceleaşi teme ca Eminescu (infinitul, istoria, corupţia, demagogia absolutul, dragostea, natura) că l-au imitat pe el? Şi Blaga, şi Octavian Goga şi Macedonski şi alţii?
Doar pentru că opera lui e extrem de vastă şi acoperă cam temele generale ale literaturii … universale?
Nu e vorba de teme, ci de stil. Poezia nu se clasifica in functie de teme. Se simte 🙂
O fi.
Tatiana,
Poti sa scrii o poezie in stil eminescian, scriind despre rahat si nuci. Tema este irelevanta.
Vorbeam despre stil, de limbaj, de modul in care cuvintele creaza o imagine, o melodie in capul cititorului.
Tatiana, eu sunt foarte bucuros pentru ca imitaţia de Păunescu s-a dovedit una reuşită. Mă refer la cea din Epigonul. Daca ai incercat să îmi semnalizezi ironia din cele două strofe (scrise de mine), cu siguranţă te-a păcălit “chinezăria” :))
Deci: mie poezia lui Dani din articol (nu cea din comentarii) nu mi-a inspirat nimic din Eminescu, ci din Păunescu. Şi asta la absolut toate nivelurile prin care putem aprecia o poezie, nu doar cel care ţine de simţuri. M-aş întinde şi să explic de ce, dar nu vă văd pregătiți să acceptați o opinie diferită.
Dar, Hary, nu te pot contrazice: dacă ție îți aminteşte de Eminescu … probabil ai dreptate. Ptr că în cele din urmă totul ține de CUM l-ai perceput tu pe Eminescu.
Anatati,
“nu vă văd pregătiți să acceptați o opinie diferită.”
Eu nu am o problema sa accept opinii diferite, sunt ale tale, ai dreptul la orice opinie, nu incerc sa ti-o schimb.
Dar asta nu inseamna ca sunt de-acord cu opinea ta. Le accept ca fiind ale tale, si ti le respect in acelasi timp, dar iti transmit ca din punctul meu de vedere sunt false, aducand si argumente.
Daca argumentele tale ajung sa ma convinga, atunci voi fi si de-acord cu opinia ta. Eu sunt intotdeauna deschis pentru orice parere, in speranta ca va reusi sa ma convinga.
Acesta este modul prin care noi toti invatam si ne dezvoltam imaginea despre lumea inconjuratoare.
Prin urmare, mai corect ar fi sa zici:
“nu stiu daca sunt pregatita sa va conving de o parere diferita”.
:-))
Pai eu nu incercam sa va conving. Asta e diferenta. Eu am zis Paunescu. Tu ai venit sa spui ca Paunescu il imita pe Eminescu (se va nota ca nu ai adus niciun argument ptr afirmatia asta). Eu te-am intrebat daca toti poetii de dupa el pot fi considerati ca-l imita pe Eminescu … si ma rog discutia s-a dus la perceptii senzoriale asupra poeziei etc etc.
Eminescu insa e prea mult. Eminescu e o combinatie uriasa de simturi in fiecare virgula si in fiecare cuvant, incat nu cred ca e prea potrivit sa lansam afirmatii atat de periculoase de genul “imita pe”. Dar no … asta zic doar eu.
Ma voi despre ce poezie discutati acum? 🙂
Daca e vorba de Epigonul, ok. Mi-am propus sa “imit pe”.
Dar daca discutati despre poezia din articol, nu sunt de acord cu nici unul dintre voi. N-are legatura cu Eminescu, Păunescu sau alt escu. Este doar “Poezie scurtă şi uşoară pentru citit la bere.” Aşa cum am prezentat-o in articol.
Dar hai sa facem altceva: eu vin cu poezia lui Paunescu pe care o asociez cu versurile astea, si tu cu cea a lui Eminescu 🙂
Trebuie sa stii cand sa te opresti pentru ca discutia sa nu devina penibila. Ori, discutia noastra deja cred ca a trecut pragul rezonabilului.
Ma simt si eu vinovat ca s-a ajuns aici, asa ca eu ma opresc. Va sfatuiesc si pe voi sa faceti la fel.
Dani, eu am discutat tot timpul doar despre poezia din articol. Mintea mea nu se poate concentra pe mai multe teme deodata (deh, minte de femeie) :))))))
Si dupa mine nu e doar o poezie de bere, dar acuma – ptr ca m-am enervat – ma apuc sa caut epub-ul ala ca sa citesc Povestiri de la Olanu sa stiu si eu clar despre ce vorbim.
Tatiana, nu stiu la ce se refera Hary. NU, nu sunt de acord. Daca ai o poezie pe care vrei sa o postezi ca exemplu, chiar te rog. Avem deja aproape 30 de comentarii menite neantului, te asigur ca inca unul in plus nu va da Universul peste cap 🙂
Pănă la urmă avem peste 50 de comentarii la articolul intitulat “Freigedank”. Şi sute de comentarii la articole în care şi-au dat în petic toţi entuziaştii de pe facebook.
Eu consider ca discutia era pe punctul de a deveni interesanta, nu “penibila”
Deci, te rog, ai liber. Posteaza ce aveai de gand.
🙂