La fiecare început de an, vizitez Marea Neagră. Îmi place să ignor frigul și să-mi izolez doar simțul văzului. Iarna, Marea Neagră are culorile Mediteranei; algele nu înfloresc, permit aceeași limpezime ca într-o mare cu salinitate ridicată.

Ajuns pe faleza cazinoului, dau peste o cruce uriașă, construită din peturi cu apă plată.
În juru-i, câțiva vlăjgani străjeri făceau calcule cu baxuri, kile și camioane.

Astăzi am citit partea a doua:

“Peste 10.000 de oameni au participat, duminică, la slujba de Bobotează oficiată de ÎPS Teodosie pe faleza Cazinoului din Constanța, apoi, conform tradiției, arhiepiscopul a aruncat trei cruci în mare, ce au fost recuperate de trei bărbați, unul dintre ei fiind musulman.” (Mediafax)

O cruce din peturi sfințite (200 de mii spun sursele), cât pentru un chef pantagruelic cu aghiasmă. Și cât să o poarte în spinare cazinoul părăginit, până și-o face molozul una cu nisipul mării.

Totul sub miluirea arhiepiscopului si superomului Teodosie Petrescu. Încă liber, încă în funcție, încă dumnezeiesc:

Anchetat pentru abuz în serviciu, mărturie mincinoasă şi inducerea în eroare a organelor judiciare, arhisuperomul Teodosie le-a trosnit un dos sfințit anchetatorilor, cu voia celor de sus: “Magistrații au dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale în legătură cu infracțiunile deduse judecății.” (27 septembrie 2018, Hotnews).

“Caligula Imperator
A făcut din cal, senator,
Comuniştii, mai siniştri,
Au făcut din boi, miniştri…”

Scria Păstorel Teodoreanu, fratele mai puțin cunoscut.

La trei decenii după comunism, pe vremea lui Teodosie Boibotează, conducătorii nu mai folosesc forța pentru siluirea poporului. Suntem suedezi doar în autoironii, totuși sindromul Stockholm ne împinge de fiecare dată spre același rezultat: Ne scărpinăm duios sub uger, apoi ne cocoțăm boii violatori pe piedestal pentru a-i pupa, la fel de duios, sub cozi.