De Ziua Copilului, ne-am gândit să organizăm un concurs, sponsorizat prin munca domnişoarei Punct. Mai exact, trei şedinţe foto pentru copii, gratis. Şedinţe al căror preţ cumulat este în mod normal 225 de euro. Trebuia doar să te înscri în concurs, dând „like” şi „share” paginii noastre de facebook. Iar noi, folosind un program de randomizare, declaram câştigători primii trei copii.

Repet, nu trebuia să plăteşti ceva, şedinţele foto erau cadou pentru copii. Şi dacă nu erai interesat, nu îţi băga cineva cu forţa pe gât concursul, nici nu îţi fura preţiosul „like”.

Cam atât a înţeles un tată responsabil şi ilustru comandant de Logan la Speed Taxi:

M-am săturat de mitul „firmei bune”. În Bucureşti, nu există firmă bună de taximetrie. Toate sunt o apă ş-un pământ. În ultimii ani, am păţit toate porcăriile posibile în taxiurile bucureştene, indiferent de firma iscălită pe uşă.

De la ascultat manele şi fumat în maşină, până la povestit bancuri porno şi detalii scârboase despre iubitele de pe centură. Am ajuns chiar să apelez 112 şi să reclam un taximetrist care a devenit agresiv după ce am refuzat să îi plătesc cursa cu preţ triplat.

Şi, după ceva timp, mi-am dat seama unde greşesc. Atunci când circulaţi cu taxiul în Bucureşti, nu vă mai uitaţi la firmă. Uitaţi-vă la şofer! Uitaţi-vă foarte atent la şofer. Coincidenţă sau nu, toate jegoşeniile păţite în taxiuri au venit din partea şoferilor cu feţe de „artişti”.