Moara dracului

daniploaie5 webDupă ce am adulmecat firimiturile cu iscusința unor copoi bucovineni, astăzi ne-am făcut curaj și ne-am aruncat în pâine: Primele ședințe foto și video în ăle mai ale dracului cotloane câinești țintite de mintea lui Vlad. Primul obiectiv, Moara dracului. Un portal a cărui siluetă s-a modelat pe două stânci ridicate din abisul Tartarului.

Pe cât de mare și înțănțoșită ți-e inima de voinic după primele pietre escaladate de-a bușilea, pe atât de pipernicită și bleagă o vei avea la capătul drumului, captiv între pereții glaciali și negricioși ai muntelui.

Și așa arată Moara dracului pe vreme bună. Noi am fost pe furtună, evident. Și cu cât turna mai cu patos din spărtura cerului, cu atât se aprindea mai steloasă văpaia din ochii lui Vlad. Aprig la minte cum îmi place să mă cred, m-am dumerit repejor: „Băi, când te prinde furtuna rece de munte cocoțat pe stânci nu se numește pneumonie, ci artă!
Continue reading

Lirism de weekend: Mâncam o savarină

-Aproape vers, aproape alb

savarina bunaÎn dimineața asta zâmbeam la bulevardul violat de sirene, claxoane și excremente de câini năpârliți. Mâncam o savarină. Cu frișcă din lapte proaspăt, slobozit din sfârcuri eco de vacă divină. Și cireșică suculentă, parfumată – cireșică, cireșică, cireșica, jackpot!! – Exact, cireșică pură, creștină. Direct din aparatul la care joacă Dumnezeu păcănele. Ce mai…o Adriana Lima de savarină.

Când mănânc prăjituri, intru așa într-o stare de euforie zaharisito-tâmpă. Mă uit pe geam, mai sus de bulevard, dincolo de mausoleele comuniste, până la norii negri care coțăie pufoșenii albe și inocente; fix în mijlocul cerului, la temelia Edenului. Își permit acum. De la o vreme s-au mai emancipat și sfinții.
Continue reading

Cadoul perfect de Valentine’s

Sex mental
picioare M-am îmbrăcat migălos. Nu elegant, dar nici sport. Am pantofi albaştri din piele întoarsă, cu talpă subţire, descheiaţi la şireturi. Pantaloni cenuşii, dintr-un material asemănător cu blugii, dar mai eleganţi. Cămaşă gri închis, din mătăsuri fine, sintetice. Şi un fular foarte la modă, indispensabil în orice sezon. Sunt smart casual.

Final checklist: telefon, portofel, ţigări, brichetă. Sunt gata! Peste strada îngustă a semaforului ars, violonistul cu dinţi mari strânge monede în pălărie. În spatele lui e Roxane, cafeneaua unde beau bere şi fumez. Deschid cu greu uşa. De fiecare dată uit că trebuie să trag, nu să împing. Îmi fac loc prin pâcla aromată şi mă aşez la masa mea, pe scaunul meu.

Am emoţii. Îmi comand berea, nu înainte de obişnuitul proces de triere: cel mai mare procent de alcool, la preţul cel mai mic. Beau, fumez, privesc enigmatic în jur. Un decor vechi al anilor ’80. Pereţi acoperiţi cu lemn, posteruri cu Police, tablouri mici şi abstracte, poze îngălbenite şi o chitară atârnând de tavan, prin norul de fum. Beau, fumez şi o aştept pe ea. Ştiu şi care este masa ei, scaunul ei.
Continue reading

Femeile sunt inferioare

Men_ff40f6_2617710Mai ţineţi minte basmele copilăriei de Petre Ispirescu? Nici eu. Dar măcar scenele de acţiune debordantă în care Mucea von Limpdick se dă de 3 ori de-a berbeleacu’ şi se transformă în Titus Steel? Alea da, sunt imposibil de uitat. Cam aşa am păţit şi eu. Am băut vreo 5 litri de licoare ambroziacă magică, cu aromă de hamei, de la doamne-doamne, m-am dat de trei ori de-a berbeleacu’ pe scări, când am părăsit incinta (de nebună voie şi silit de toată lumea) şi m-am transformat în geniu. Am avut o revelaţie:
Continue reading

Cum arată un ziar din 2049

marty_and_docMă plimbam prin penthouseul meu de 400 mp când am găsit asta sub piciorul pianului. Un ziar vechi, din anul 2049. Am selectat câteva ştiri. Aşa, să ne amintim cum trăiau oamenii odată…

Politică şi societate

-Ministrul Culturii, Fane Richard Cocean, a organizat festivalul Arthur Schopenhauer în localitatea Coţofenii din Dos (Jud. Dolj). Invitaţii au studiat influenţa budistă din operele lui Schopenhauer, filozofând pe budele ecologice special amenajate. A urmat tradiţionala chermeză cu sărmăluţe, mămăligă, ţuică fiartă şi muzicieni băştinaşi. Seara s-a terminat printr-un mozaic cultural, concursurile olteneşti de spart pepeni cu noada alternând cu melodii tradiţionale antisemite ardeleneşti şi celebrele bătăi cu furca, a la Ştefan cel Mare. Invitat special în Coţofenii din Dos a fost Trăienică Udrea Băsescu, tânărul Ministru al Justiţiei.
Continue reading

Cartea e brăţară de lemn

_MG_9535x900În inteligenţa nemărginită ce mă caracterizează, v-am prezentat o superbă poză cu “Povestiri de la Olanu”, cartea scrisă de mine şi publicată de Editura Datagroup. Dar nu v-am dat detalii în legătură cu achiziţionarea dânsei.

Mesaj primit astăzi pe facebook de la A.C.

“salut, sunt un cititor la arhi si zoso, ti-am observat comment-urile interesante, am inceput sa citesc reactii.ro, si am vazut ca ai scos si o carte. Ma intereseaza la ce pret este si cum o pot procura. Mersi!”

Cartea se poate comanda aici: http://www.clinicadebere.ro/shop/33-povestiri-de-la-olanu.html

Probabil va apărea şi în câteva băcănii din Bucureşti şi Timişoara, librării… Hary ştie detaliile astea. Tot de la el auzisem şi ceva de e-book mai demult. Hary, de unde îşi cumpără lumea cărţi? Livrăm şi în Spania? Vrea Sgt. Pepper şi nu poate 🙂

La masă cu Dani Corban

Dimineaţă cenuşie de noiembrie. Săpun de casă, dizolvat în fiertura rece din cer. Îşi picură leşia în stropi îngălaţi, în zoaie gri; ca sucurile stoarse dintr-un şobolan.

S-a dizolvat săpunul de casă, a curs peste toţi. Ne-a uns limba, nările şi celulele în cenuşiul de leşie. Acum s-au desprins din el jumările de porc topit pe plită, de şobolan lacom, de balauri ce şi-au înnodat cozile peste soare. Plouă cu jumări reci, cenuşii, putrezite, îmbibate în leşie. Ne cad în gură, în ochi şi în suflet. E noiembrie, e dimineaţă, e mic dejun cu şobolani dizolvaţi.

Dar sunt fericit! Pentru că privesc ceva frumos. Poza de mai jos:

_MG_9535x900

 

Rătăciri

Atunci când suntem mici, vedem pământul mult mai clar, mai aproape. Suntem mai stabili în cele patru membre, mai greu de răsturnat. Nimic nu ne poate atinge în împărăţia covorului persan, pufos, împarfumat cu felurite arome de balsam. Avem împrejur un scut impenetrabil şi atotprezent, pogorât din privirea aprigă şi iubitoare a părinţilor protectori. Creştem zâmbitori şi senini, legănaţi de braţe, genunchi şi de vorbe dulcegărite. Suntem în lumea diminutivelor, a botoşeilor din bumbăcel şi a supiţelor prelinse pe obrăjori. Ne dobândim genialitatea atunci când descoperim primele cuvinte si mersul biped. Nimeni nu le-a descoperit atât de rapid şi într-un mod deosebit, ca al nostru. În ochii si pe buzele părinţilor suntem cu toţii ingineri, doctori, fotomodele, oameni de ştiinţă, de afaceri, de succes.
Continue reading