De 3 zile tragediile și teroriștii au fost înlocuiți de internauții noștri cu un val de furie naționalistă de Black Friday.

Să le fie rușine! Să tacă din gură și să nu mai anunțe reduceri dacă n-au stocuri pentru toți!Niște țepari, dom’le!Nu așa se face, păi Amazonu’…

Fără să intrăm deloc în noțiuni comerciale (cine face reducerile, ce stocuri aprobă producătorii, ce se întâmplă dacă faci stoc masiv și nu vinzi) aș avea și eu niște întrebări și observații de bun simț.

1. Matale când cobori seara la magazinul din colțul blocului faci scandal că nu-s prețurile ca la super-market?

Nu faci, știi că nu au același volum de vânzări și aceeași putere de negociere. Cumva însă compari permanent comerțul online românesc cu amazonul iar când e vorba de reduceri iei foc nu alta, de ce ăia pot și ai noștri nu?

Păi dacă ăia pot de ce nu iei de la ăia? Aaaaa, complicat, vamă, transport, nu livrează și așa mai departe. Să înțeleg că matale vrei de la magazinul din colț, c-acolo e comod, da să fie prețurile de la supermarket (se știe că în depozitele de la noi marfa ajunge prin teleportare și fără taxe)?

2. Cui i se adresează un magazin, că de aia îi zice MAGAZIN? Ălora care-și pot permite să cumpere marfa pe care o vinde, nu? 

Din câte am văzut, românul vrea să strângă niște bănuți pentru Black Friday și apoi să ia produsele care-l interesează la maxim jumătate din preț iar vânzătorul să aibă stoc pentru toți cei care vor asta, cam un milion de românași așa…

Păi, ce se mai complică magazinele astea? Ar trebui să deschidă numai de Black Friday, să le dea tuturor ce vor la preț de lichidare stoc și după aia să închidă până la anul.

Generația asta se înfurie titanic când vede atitudinea de asistați sociali a generației mai vechi, care cere de la stat să i se dea, să i se facă. Da ea cere de la mediul privat :))))), tocmai de la comercianți nene :)))))))))

Emagul a avut peste un sfert de milion de vizitatori simultan pe site și 100 de comenzi pe secundă, stocuri de 2-3 sute s-au evaporat instant. De ce nu au fost dom’le serioși? Să bage măcar 50.000 de harduri și iphoane, să ajungă la toți?

De ce? Care e mă logica prin care ajungi la concluzia că un magazin ți-e dator ție cu un anumit stoc la reducere? Serios, care e?

3. Pierdeau și ei acolo 20 de coco, da’ să vezi câți clienți fideli și mulțumiți aveau.

Să ni se dea, că noi o să fim mulțumiți. Și data viitoare o să luăm la preț întreg (dar la ăla de pe amazon, nu la ăsta nesimțit de mare).

4. Ca maică-mea la piață.

Eu nu mai merg de mult timp cu maică-mea la piață pentru că lucrurile se duc cam totdeauna în direcția asta:

”Nu vă e rușine, dom’le, cu prețurile astea? Cum să coste o roșie atâta?”

După ce se indignează furibund la jumate din tarabe, cumpără ce-i trebuie, iar eu termin să-mi sap groapa unde să intru de rușine.

Da, prețurile sunt de-a dreptul nesimțite. Și? E dreptul omului să-și vândă marfa cu cât vrea? E. Ai tu vreun drept special să-i spui cât să câștige la o roșie? Nu.

Ce poți să faci? Să nu cumperi.

Nu ți-a împlinit așteptările (chiar dacă-s ridicole, sunt ale tale și poți să aștepți și luna de pe cer dacă vrei) Emag-ul? Bun, nu mai cumpăra de la ei nimic. Ăla e dreptul tău de client, gargara penibilă e total pe lângă și nu te face de râs decât pe tine.

5. Eu.

Nu am cumpărat niciodată nimic de Black Friday. Nu pentru că-s chiabur și m-ar deranja produsele la reducere ci pentru că nu s-a nimerit niciodată să am nevoie de ceva exact atunci.

Iar când am nevoie de ceva nu aștept luni de zile să văd dacă e redus. Iar dacă nu mi-l permit îmi iau gândul de la el, dacă pot face asta înseamnă că nu am nevoie de obiectul respectiv, e un moft. Dacă moftul vine la un moment dat redus și-mi pică în mână foarte bine, dar nici nu fac foamea pentru el și nici nu fac scandal că nu a fost redus când și cum am vrut eu.

Mai e și prețul. Sunt trei prețuri și doar unul e important pentru cumpărător:

• prețul vânzătorului, atâta vrea omul și, cum spuneam, n-ai de ce să-i bați obrazu că vrea cât vrea.
• cât face, la modul obiectiv, în funcție de valoarea de piață a lucrului, stare, potențial și așa mai departe.

M-aș aventura să spun că ăsta nu are nicio importanță pentru cumpărător decât dacă vrea să-l vândă mai departe.

Uite, acum două săptămâni a ieșit la vânzare o proprietate în Dorna. Omul vrea X pe ea, obiectiv vorbind nu face X nici să stea în cap, sunt multe lucruri de făcut la proprietatea aia până să fie locuibilă, iar prețul pieții pentru teren e sub evaluarea primăriei.

• cât face pentru cumpărător

Ăsta e prețul care duce până la urmă la tranzacție. Dacă Geo ar vedea proprietatea de care vorbesc, căutându-și casă în Dorna, ar zice că e prea scumpă și-ar căuta altceva. Pentru mine însă face toți banii pentru că eu, spre deosebire de Geo, am niște motive personale în plus:

1. e la două minute de grădinița unde merge copilul și la 1 minut de școala unde aș vrea să meargă copilul
2. are structură de lemn masiv și poate fi renovată exact cum mi-aș fi imaginat eu o casă construită de la zero (iar asta se întâmplă cam niciodată…)
3. are camera izolată de restul casei, în pod, cu fereastră largă, pentru scris.

De asta pentru mine personal, proprietatea respectivă face X, atât cât vrea proprietarul, ba ar face și mai mult. Că nu mi-o permit e altă poveste dar asta nu înseamnă c-o să-i dau cu ouă în geam proprietarului.