Pescar cu acte

Astăzi am dat peste permisul meu de pescuit cumpărat vara trecută. O frumuseţe de document, sunt bucuros de achiziţia făcută. Chit că l-am folosit o singură dată când am prins o fâţă pe o gârlă din Fălticeni. Iar la anul nu mai e bun.

Paradoxal, chiar sunt pasionat de pescuit. Mă rog, de ideea mea despre pescuit. Şi totuşi, în puţinele ocazii când ajung pe o baltă stârnesc amuzamentul şi mila peştilor. Am îndemânarea unui rinocer echipat cu mănuşi de box gigantice. Durează cam o oră până reuşesc să îmi pun pe undiţă fir, cârlig şi plută. După care realizez că am uitat plumbul şi trebuie să o iau de la capăt.

Am prins şi câţiva peştani peştişori la viaţa mea, nu zic. Dar cred că a fost mai degrabă un agăţat din milă. Un fel de sex din milă, doar că ne-am oprit după partea cu pupatul pe bot.

În fine… cred totuşi că am abordat greşit sportul ăsta, încă de la început.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

10 Comments

  1. Singura data cand am fost la pescuit..eram copil, varsta sub 8-9 ani. A fost mai mult o iesire pe balta in grup mai mare. In 3 zile am prins 21 de pesti, ca tata aproape turba. Ii era ciuda oarecum, ca-i prindeam ba de "urechi", ba de coada, anapoda rau. Norocul incepatorului, desigur.

    Reply
  2. Eram prea mic ca sa constientizez daca e o cantitate mare sau mica. Insa marimea medie era putin mai mare decat palma unui copil. Habar nu am, insa cred ca la o masa ar fi reusit sa manance 2-3 persoane acolo.

    Reply
    • Din recordul meu de cărăşei (peste 20 au fost) s-au săturat două persoane şi au mai rămas pentru a doua zi.
      Ca sa nu mai zic de recordul meu de biban. In urma cu vreo 4 ani, in Delta.. Am prins atat de mult biban, ca pe ultimul l-am aruncat anul trecut din congelator.

Leave a Comment.