Intre Mircea Badea și internetul românesc, cel puțin partea vocală a lui adică blogerii și comunitățile lor, războiul e vechi. Badea i-a categorisit ca niște nimeni în drum cu păreri de doi lei despre orice și fără să aibă habar de multe ori despre ce vorbesc iar blogerii i-au întors favorul spurcându-l la fel de consistent.
Muniție valabilă și solidă de ambele părți. Pe Badea îl vezi cum promovează fără nicio jenă și limită interesele politice ale unuia dintre cele mai mizerabile personaje politice de la noi iar pe blogeri, cel puțin ăia care contează, îi vezi având de multe ori păreri debile despre lucruri care nu știu nimic și bătându-se aiurea pe burtă cu valoarea unui conținut la limita de școală primară, dictat de necesitatea traficului.
Lături aruncate de o parte și de alta până când a venit miraculoasa zi în care Badea a intrat în ring, nu, nu, nu cu un bloger din ăștia mari și tari și nici cu un motociclist din prima linie de tupeiști ci cu un campion național de arte marțiale.
Lupta a fost vai de capul ei. Pe de o parte un Badea care nu stătea în ring nici două secunde și fugea până în tribune și pe de alta un campion care arăta ca un golan de la colțul blocului, dând din toate membrele fără vreo strategie coerentă. Badea a pierdut fără să prea lupte, deși a avut și el o lovitură de picior valabilă, mai mult defensivă și aia.
Ei, tată, ce-a mai sărit internetul, A-listerii, B-listerii și Z-listerii, cum în sfârșit Badea primește ce merită și ce fetiță, gușter, molâu, slăban, muiere e. Ce sărbătoare, ce victorie, câte spume satisfăcute, dom’le a luat Badea bătaie de la ăla, e ca și cum i-am dat-o noi, războinicii de după tastatură.
Da, Badea a avut gura mare, a intrat în ring și i-a fost închisă, nu pentru că a pierdut ci pentru cum a luptat. Să fie însă ăsta maximul de penibil din situația asta?
1. Motociliștii cei tari în gură (pe care toți s-au grăbit să-i susțină uitând câți îi înjură pentru că-s idioți în trafic sau pentru că ambalează în gol motoarele noaptea) nu s-au bazat pe coaiele din dotare ci au chemat un luptător profesionist să-i reprezinte. Gen, noi suntem macho și duri până în vărful urechilor dar mai bine aducem unul de meserie. Penibil, dar asta nu a mai zis netul. Da, chiar mai penibil decât Badea.
2. Un campion național vine și se dă târtan în fața unui om de televiziune, intră cu el în ring și ajunge să îl lovească intenționat în ceafă (nu, nu e vorba de vreuna din piruetele de balerină executate de Badea când mai încasa câte una în dorsală fără intenția adversarului, ci de un moment în care șpagatistul era cu spatele și el campione îi dădea după cap). Pentru asta în marea majoritate a sporturilor de contact arbitrul te avertizează/penalizează și chiar descalifică dacă perseverezi. Să faci asta, tu mare sculă în sportul respectiv, în ring cu un amator e penibil. Da, chiar mai penibil decât Badea.
3. Toți ăștia de l-au făcut pe Badea pisicuță, fetiță, gușter, o fi chiar atât de smardoiași încât le-ar fi ieșit mai bine lupta. Nu de alta, dar când comentezi despre un profesionist, e normal că o faci în contextul disciplinei lui, nu cu pretenția că ai fi mai bun. Gen, fir-ar al naibii de bou, cum să nu dea gol de acolo – înjuri un jucător de națională, nu pentru că ai fi în stare să joci mai bine decât el ci pentru că acolo unde e și pentru ce e plătit ar fi trebui să bage mingea în ațe.
Când însă îți dai cu părerea despre un amator e altceva, înseamnă că tu, la fel de amator ca omu, ești mai valoros. Zău, mă, toți ninja, până la unul? Penibil. Chiar mai penibil decât Badea.
4. Maximul de penibilitate merge cu lauri cu tot la Arhi, a-lister de referință, unul dintre cei care se contrează cu Badea de mult timp și cel care ar fi trebuit să evite orice discuție despre cum e cu smardoiala și clăbucii de războinic de pe sticlă sau net sau de oriunde altundeva.
Un comentator i-a adus aminte despre timpurile în care îl amenința pe zoso cu o bătaie soră cu moarte, că-l face praf, că-l calcă, mă rog cam cum făcea Badea la televizor așa făcea Cetin pe blog. S-au întâlnit și fâsul s-a ales din amenințările lui deosebit de bărbătești.
Răspunsul uluitor a lui Arhi? Păi nu cred că Badea și cu ăla vor deveni prieteni…
Zău?Zău??? Adică tu nu l-ai rupt pe Vali în două pentru că ai simțit tu că veți deveni prieteni. Și să-l faci pe unu albie de porci și să-i fluturi karate pe la nas ca apoi să stai ca motanul și să-l pupi pe obrăjori de câte ori poți, văzând că omul te poate ajuta să scoți un ban din blog (Vali e un factor decisiv în reușita seniorială a lui Arhi pe lângă munca lui), e semn de bărbăție și verticalitate?
Să nu fiu înțeles greșit, mi se pare normal ca indiferent de ce ai spurcat pe net când te vezi cu omul să poți discuta normal și dacă ajungeți să vă înțelegi e semn de maturitate, dar dacă tu ai făcut așa ceva cum poți veni după aia și râde de Badea care până la urmă și-a băgat curul în ring?
Cum? Penibil. Maxim de penibil.
Da, internetul l-a bătut pe Badea, rău de tot. În penibilitate.
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
---|