Vlad zicea intr-un articol precedent ca meseria de politician nu te invata nimic altceva decat cum sa ai obrazul gros, dand exemplu clasa politica din Romania in frunte cu Ponta.
Nu poti sa nu fii deacord cu cele spuse de el in contextul politicii romanesti. Teoretic, lipsa de onoare si demnitate (obrazul gros) a politicianului este o consecinta fireasca a coruptiei si minciunii din politica. Am crede ca nu poti sa furi, sa minti si sa inseli ani la rand si sa nu ramai cu sechele. Dar se pare ca nu este deloc asa.
In democratiile dezvoltate onoarea si demnitatea functioneaza foarte bine alaturi de minciuna, ipocrizie si coruptie. Cum?
In democratiile evoluate, CREDIBILITATEA a luat locul ADEVARULUI. Nu conteaza sa fie adevarat, important este sa fie credibil.
Sistemul nostru de valori (crestin) ne-a invatat ca credibilitatea se castiga prin cinste si onoare, spunand intotdeauna adevarul. Cum adevarul uneori doare si este greu de digerat, minciuna a devenit o alternativa mai buna. Mai ales pentru ca minciuna este mult mai facila pentru a vinde vise si a creea dorinte decat adevarul.
In societatea de consum democratica, totul se bazeaza pe alegerile cetatenilor. Nu conteaza ca este vorba despre produse alimentare, medicamente sau politica, oamenii aleg dupa cum le dicteaza mintea. Ori mintea noastra alege intotdeauna pe “incedere”.
Problema cu minciuna in tarile dezvoltate apare doar in momentul in care esti prins cu ea in flagrant sau cand imaginea ta a fost asociata cu ea. Atunci totul s-a sfarsit, sistemul te indeparteaza de el, ca sa nu-i distrugi credibilitatea.
Inlaturarea mincinosilor si coruptilor este o reactie de autoconservare a sistemelor politice democratice si a societatilor de consum evoluate, cu toate ca sau tocmai pentru ca sunt cladite pe coruptie si minciuna.
Ecuatia este simpla:
ai mintit/furat, ai fost prins, ai ramai in functie = lipsa de credibilitate a sistemului = instabilitate.
O tara cu o clasa politica necredibila este o tara instabila din punct de vedere politic. O tara cu un sistem fiscal necredibil, este o tara instabila dpdv economic. Romania este o astfel de tara instabila politic si economic. De aceea UE si SUA (care sunt exponentii sistemului democratic de tip ipocrit descris mai sus) insista sa “civilizeze” Romania.
Problema cu Romania este ca la noi minnciuna este inca minciuna si nu reuseste nicicum sa devina credibila…
In democratiile moderne formele minciunii si inselaciunii au evoluat atat de mult, incat mimeaza aproape perfect adevarul. Etichetele, imaginea creata despre un eveniment sau lucru, au luat locul realitatii.
Nu mai conteaza cine esti, ci ce imagine au altii despre tine. Nu mai conteaza ce produci, conteaza DOAR ce cred cumparatorii despre produsul tau.
Minciuna foloseste la inlocuirea unui adevar nepotrivit, nefavorabil pentru atingerea unui anumit scop, al unui tel dinainte stabilit. Minti atunci cand nu-ti convine adevarul (iti sta in cale) si doresti sa-l ascunzi de alti oameni sau chiar de tine insuti (da, ipocrizia merge atat de departe incat inlocuieste imaginea din oglinda).
Mintind creezi o speranta, care se poate transforma intr-un adevar alternativ, mai frumos si de dorit, in special atunci cand promiti bunastarea si fericirea personala.
Si uite asa credinta oamenilor poate transforma orice minciuna in adevar, creand astfel noi realitati si sisteme de valori, (aparent) mai facile pentru oameni.
Mai putem vorbi in acest context de evolutie si progres? Sau mai degraba asistam la un dead-end tragic? Voi ce parere aveti?