Cine ține România pe loc

”Avem conducătorii pe care-i merităm” și ”Când o să se schimbe generațiile” sunt două expresii cu care mult timp nu am fost de acord.

Ce popor e ăla care merită o șleathă de hoți, incompetenți și fără obraz, care să-și bată joc de el și să dea legi pentru buzunarul propriu? Parcă noi românii nu suntem totuși așa de răi… Și ce generații să se schimbe când toată educația post-revoluționară a aruncat la gunoi orice scară de valori și promovează șmecheria, ”descurcăreala”, ungerea roților, trecutul pe lângă lege și scurtăturile la orice?

Stând însă și analizând la rece mocirla în care noi ca popor și România ca țară ne scăldăm, ajung să văd cele două vorbe, atât de des folosite la noi, drept pline de adevăr.

”Avem conducătorii pe care-i merităm” – la noi se votează constant după pomana electorală, că e vorba de un kil de ulei și-o vodkă în satele uitate de lume, că e vorba de un spor de pensie/salariu pentru imensa masă de pensionari/bugetari, tot aia e.

Sprijinirea mediului de afaceri, construirea unei infrastructuri decente, reducerea fiscalității, modernizarea administrației și descâlcirea procesului birocratic nu numai că sunt subiecte fără importanță reală în campania electorală/guvernare dar sunt și sacrificate pe altarul asistenței sociale sau mitei electorale. Mă refer la taxele ce sufocă mediul privat/circuitul economic puse imediat ce e nevoie de bani pentru sprijinul unei măsuri populiste chiar dacă se știe că în câteva luni ele vor avea impact negativ asupra bugetului.

Cine votează modul ăsta de a guverna? Cine pune ștampila conștient pe niște oameni care slăbesc motorul economic al unei țări doar ca să scape niște bani în campanie?

Și uite așa ajungem la – avem conducătorii pe care-i merităm. În momentul ăsta România este condusă politic (mă refer la masa de votanți) de generația educată în comunism, care are niște particularități foarte clare în gândire:

statul are de unde și trebuie să ne dea. Oamenii de afaceri sunt niște viermi îmbuibați din banii care ar trebui să fie ai poporului. Pentru votantul ăsta este imposibil de priceput că statul nu produce nimic, că bugetarii nu produc bani ci servicii și că pentru un buget puternic îți trebuie un mediu privat puternic. Asta e educația comunistă din care oamenii ăștia nu vor ieși decât în coșciug. Contează doar cât primesc în plus la pensie/medicamente/ajutor social nu cât plătește de fapt economia pentru ele și nu pot înțelege că ar avea mai multe de câștigat într-o economie susținută de legislație/fiscalitate.

tu nu mă plătești, statul mă plătește. Am auzit de zeci de ori pensionari și bugetari urlând asta non-stop de parcă banii statului ar veni din cer nu din taxe. Ideea este că nu ai ce să-i ceri omului să te sprijine, dacă ar fi după el afacerile astea nenorocite nici nu ar trebui să existe – așa ar fi statul mai puternic.

dacă eu nu am nevoie nimeni nu are. Nu am nevoie de autostrăzi că eu pot să merg liniștit și pe județeană (ce transport mărfuri, ce atragere investitori – n-ai auzit că ăștia-s căpușe bogate?). Nu am nevoie de un sistem de administrație rapid, de informatizarea și de micșorarea birocrației – statul la coadă, pierdutul vremii prin birouri, alergatul după hârtii, eu am timp de toate ba chiar e o socializare plăcută, simt că nu stau degeaba.

Nu ne placem să credem dar de ceva vreme încoace ăsta e cel mai puternic segment de votanți pe care îi are România – nu are ceva mai important de făcut în ziua votului ba chiar e o sărbătoare și prilejul de a se simți important în viața cetății (poate singura valoare democratică ce s-a prins de el și pe care am putea s-o învățăm și noi, segmentul celălalt).

Situația se va schimba atunci când… și uite cum ajungem la schimbarea de generații. Atâta timp cât generația asta de 50-80 de ani care nu se poate desprinde de comunism (cred că sondajele arată clar cât de mare e procentul de nostalgici printre ei) există și atâta vreme cât generația mai tânără, scârbită de ce se întâmplă în politică refuză în număr mare să mai ia parte la vot, lucrurile nu o să fie diferite.

Așa ai să gândești și tu la vârsta lor. Nu, nu o să gândesc așa – s-ar putea să am aceleași principii ”am muncit o viață întreagă merit o pensie liniștită/medicamente gratuite” dar faptul că m-am dezvoltat în democrație și economie de piață o să ducă la un mod diferit de a le atinge.

O să știu că economia trebuie să bubuie pentru un stat bogat care să-și permită să-mi dea ce vreau, o să știu că infrastructura mă ajută și pe mine chiar dacă nu mai vreau să șofez pe autostradă, o să știu că timpul pierdut în birocrație poate fi folosit de cei tineri constructiv și de mine pentru un hobby, o să fiu mai dispus să călătoresc și să văd globul pentru că eu sunt crescut într-o lume mai mică decât au fost ei și știu că pot ajunge mai departe decât autobuzul 31…

Deci da, avem conducătorii pe care-i merită modul de gândire a celui mai puternic segment de votanți și da, mai trebuie vreo 15-20 de ani ca să se schimbe raportul dintre cei educați în comunism și cei forjați în economia de piață. Asta e realitatea.

Vlad B Popa

Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati

Facebook personal

Pagina fb de autor

website de autor

6 Comments

  1. Nus daca mai tineti minte insa dupa 1990 una din marile ‘problemi’ ale Romaniei era ca nu exista legi. Nu avem legi pentru aia, pentur ailalta, nu e reglementat nus ce. Am umplut tara acum de legi. Nu toate bune.
    Acum problema e ca nu se face, nu se gandeste, etc. Da, este, dar este doar consecinta, un efect si nu cauza.
    Cauza dupa parerea mea este lipsa unei educatii in cel mai larg aspect.
    Avem legi, suntem liberi sa facem ce vrem noi dar pentru a schimba ceva in mod real trebuie sa ne educam si sa ne schimbam pe noi insinte. Trebuie sa fim autodidacti si trebuie sa avem initiativa. Si cel mai important trebuie sa fim oameni cu o dimensiune morala.
    Altminteri, putem avea legile legilor, daca eu nu il respect pe cel de langa mine, daca nu ma respect pe mine nu fac nimic. Si mai ales daca nu inteleg – ca in sloganurile clisee – ca orice schimbare pe care vreau sa o vad in jur trebuie sa inceapa cu mine.
    Restul e poezei.
    Nu mai injur nici un poilitician de ani de zile. De ce? Fiindca nu are sens, nu imi face bine si mai ales fiindca eu nu am vrut sa candidez nici macar pentru postul de consilier local si sa imi asuma ‘toata mizeria’ politicii. Atunci sa tac. Faci, vorbeste, nu faci, taci. Sigur nu dus la absolut regula, dar sper ca s-a prins esenta.

    Reply
    • Sa vezi ce ochi face omul cand ii atrag atentia ca daca el fura nu ar mai trebui sa faca spume la gura ca politicianul cutare a facut nu stiu ce manevra, ca daca el arunca gunoaie in padure si-si taie copacii fara sa puna nmic in loc nu ar trebui sa deschida gura despre cum cutare baron defriseaza muntii si asa mai departe.

      La noi cumva s-a stabilit mentalitatea ca pana intr-o anumita limita furtul nu e hotie si doar daca exagerezi e de rau, valabila si pentru restul de “pacate” sociale. Da, bineinteles ca schimbarea o sa vina de la noi – problema e ca autocivilizatul asta nu prea merge asa de repede de buna voie si fara un pic de bici legal.

    • Vlad…e normal sa fie asa…limita e data inca din biblie : Sa nu preacurvesti!…dar una mica asa…se trece cu vederea 🙂 deci…pana in juma de hectar de padure nu se pune

  2. Vlad, da, asta este o parte de realitate romaneasca.
    Dar mai este una, in opinea mea la fel de relevanta. Si anume realitatea care va schimba actualul guvern PSD, realitatea care va instaura o noua clasa politica, dupa ce dosarul Microsoft va devasta tot.

    Reply
  3. Complet de acord cu tine. Teoretic. Dar ghici ce : generatia noastra si asta si mai tanara, de 20, VA FI SI MAI DEZASTRU DECAT BATRANII DE ACUM….

    Eu nu prea m-as baza pe niste pizdute de 18 ani care se pozeaza in pizda goala, pentru a avea un viitor mai bun… Tu te bazezi ?

    Reply

Leave a Comment.