Poşetuţă – ditamai tolba de 5 kilograme pe care ea o poartă cu o lejeritate herculeană, de care nu ai crede-o în stare când îţi spune pisicoasă:
”Tati, nu mă ajuţi cu pâinea asta? Că îmi rupe mâinile…”
In sacul ăla fără fund se găsesc o sumedenie de dispozitive de neînţeles pentru noi dar deosebit de utile pentru ele:
medicamente pentru toate bolile pământului, oglinda de belit ochii în ea când deschizi din întamplare sacul, gloss de buze, agendă goală, zece perechi de chei, inclusiv de la casa bunicii care s-a dărâmat în ′79 fiecare cu două brelocuri, multe pixe în caz că odată şi odată are chef de scris în agenda goală, portofeluri, telefonuri, cremă de mâini de zi şi noapte, cremă de picioare de zi şi noapte, cremă de corp de zi şi noapte, o pereche de chiloţi de schimb și încă una pentru lăsat în sertarul colegului, două sutiene pentru urgenţe, mini-trusă completă de machiaj, parfum, apă de toaletă, roll on și deodorant spray, şerveţele umede şi uscate, colecţia de o sută de pișpirici primiţi de la colegele de servici, o pisică mică şi un clopoţel argintiu ca să aibă pisica mică cu ce se juca.
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
|---|
Ai uitat sa mentionezi:
-ochelari de soare
-carti de vizita de la diverse chestii la care nu suna niciodata
-servetele demachiante
-o camera foto
-incarcator de telefon
-stick de memorie+breloc de plus
-iconita
-inca un portofel, doar cu acte.
:))) și încă o poșetă, pliată, tot de rezervă
Fuck! Aveam eu o banuiala ca sunt de fapt un suflet de barbat intr-un corp de femeie, dar acum chiar am confirmarea. Nu port poseta decat cand nu am buzunare sau cand ma duc si eu pe la vre un eveniment ceva si se impune, dar oricum am niste pliculete minuscule in care incap telefonul, cheile, banii, servetele, un ruj, un creion ptr ochi, un fard si cam atat. Dar stiu exact despre ce vorbesti. Asa e mama. Cara ditamai scaul de nu stiu cate kg in care ar putea foarte bine sa care si cartofii din piata. Acum mult, mult timp, asistenta ei, observand ca doar cara lucrurile respective fara sa le foloseasca de fapt vreodata, a impachetat frumos o caramida si i-a pus-o in fundul gentii. Te-ai gandi ca o sa observe. N-a fost cazul. Dupa vreo saptamana in care caramida a fost plimbata prin trenuri, autobuze si alte asemenea, i s-a facut mila asistentei, i-a spus despre glumita cu pricina, caramida a fost scoasa, nimeni n-a tras nici o invatatura din asta, iar lucrurile au continuat nemodificate. Poseta ei contine si acum 100 de obiecte inutile care cantaresc cateva kg si despre care nici ea nu cred ca mai stie ca sunt acolo.
sunt si barbati cu posete, ei spun ca sunt doar niste borsete pentru acte, dar in realitate ascund toata istoria omenirii in ele…
Eu prefer sa tin sacoul pe mine si vara ca sa am buzunare indeajuns decat sa imi iau “man-purse”:))
si desigur 5 feluri de pachete de guma, 3 cutii de TicTac, toate goale si poate si o maimuta de plus, iar atunci cand trebuie sa scoata o cheie, se descurca fara sa priveasca in ea, stie exact unde sunt puse, dureaza mai mult dar se descurca!