The Unexpected Virtue of Mr. Oscar

BirdmanM-a prins total nepregătit Oscarul din acest an. Exact atunci când am avut impresia că le-am învăţat năravul, le-am aflat secretul şi reţeta, îngurguţaţii de la Hollywood mi-au servit ceva nou. Neaşteptat şi într-o antiteză sfidătoare cu previziunile făcute AICI înainte de gala decernării.

Am spus atunci că va câştiga Grand Budapest Hotel:
“Ralph Fiennes, Edward Norton şi Jude Law, combinaţia fatală în Grand Budapest Hotel. Bravo lor, să-l ia pe domnul Oscar, să-l pupe şi răspupe, să le mulţumească prietenilor, femiliei şi forţelor oculte. Felicitări şi la mai mare!”

Următoarele producţii pe care aş fi pariat ar fi fost Boyhood şi American Sniper. Până la urmă, a câştigat tot un film în care apare Edward Norton, dar nu Grand Budapest. Mă bucur pentru Birdman. Este un film armonios construit, țigluit. La fel ca Interstellar, marea absenţă, este un film atipic, dar din motive diferite.

Birdman nu are acţiune. Dacă am da temă unui elev să scrie rezumatul filmului, nici măcar fruntaşii clasei nu ar fi în stare să stoarcă mai mult de două fraze simple. Practic nu are fir epic. Tot filmul este o înşiruire de epitete, o metaforă întinsă până la zaharisire. Probabil de aici şi senzaţia de pictiseală pe care au simţit-o unii în timpul vizionării.

Nu s-au folosit cele mai comerciale procedee artistice, am putea spune că o producţie de nişă a câştigat Oscarul: The Unexpected Virtue of Mr. Oscar

A avut totuşi ceva ce se regăseşte în fiecare dintre noi. Dacă punerea în scenă a limitat considerabil publicul ţintă, subiectul tratat (drama personajului principal) ne-a atins pe toţi. Cine nu şi-a dorit, măcar o dată, să evadeze din pielea de banal muritor şi să se înalţe deasupra tuturor? Cine nu are impresia despre propria persoană că ar fi altfel decât restul? Specială, nepotrivită pentru mediocritate.

Dintre toţi cei care se visează zburând, Riggan, personajul principal, îşi descoperă aripile. Nu prin genialitate, pentru că şi el este tot un mediocru. Reuşeşte să zboare însufleţit nu de talent, ci de dorinţă. Finalul este superb, ochii bulbucaţi şi expresivi ai frumoasei Emma Stone străpungând limita posibilului. Este secvenţa mântuirii, mărturia unei evadări din condiţia umană.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.