Atunci când tăvălugul evenimentelor se opreşte, este indicat să luăm o mică pauză de reverie. Cu un ceai rece şi mentolat în faţă, cu mâinile făcute acoperiş sub bărbie, trosnim un deget, căscăm, contemplăm.

Această aparentă pauză intelectuală este, de fapt, tot o muncă. Probabil cea mai meticuloasă dintre munci, ea presupune orânduirea şi interpretarea corectă a informaţiilor acumulate recent. Nu toţi sunt în stare de aşa ceva. Dar cei care reuşesc devin mai înţelepţi, descoperă noi adevăruri.

De exemplu, eu tocmai am descoperit evenimentul care a declanşat tumultul de zilele trecute, cel care a pus pe jar o naţie. De aici a pornit totul:

Nu trebuie să vă îngrijoraţi dacă nu vedeţi legătura. Conexiunile absconse din matricea universală a evenimentelor depăşesc logica elementară. De multe ori, nici măcar nu se gândesc, ci se simt.

Aici s-a încălcat regula primordială a televiziunii: Cu popii şi ţiganii NU ne punem!

Degeaba şi-a cerut Antena scuze peste scuze, a răspupat preafericiţi şi a renegat bendeci. Răul deja a fost făcut, s-a păşit pe drumul pierzaniei.
Iar cine se ia de casa Domnului rămâne fără casă…

Între timp, cariera Tv a lui Mişu Bendeac s-a dus pe apa sâmbetei. Deşi a rămas acelaşi talentat actor, transmite de la el din dormitor:

Tot din dormitor vor transmite şi anteniştii, în frunte cu Mişu Gâdea, deşi au rămas aceleaşi caţe lipsite de talent.