A explodat online-ul pe tema mândriei patriotice odată cu intrarea Simonei Halep în finala Roland Garros, profilându-se repede, cum de obicei se întâmplă la noi, două tabere diametral opuse.
Primii nu mai știau cum să bombardeze internetul cu mesaje trâmbițătoare, lacrimogene, uneori chiar siropoase despre cât de mândri sunt că-s români în momentul ăsta iar ceilalți grăbindu-se să le răspundă agresiv cât de stupid li se pare să te mândrești cu munca altcuiva, la care tu nu ai avut niciun aport și așa mai departe.
Ca de obicei când e o discuție de asta de care și să vrei nu poți să scapi, am stat să se liniștească apele și-am venit și eu c-o părere.
E normal să fii mândru de cineva care ți-e străin și la succesul căruia nu ai contribuit deloc? E ca și cum ai întreba dacă e normal să-ți fie poftă de ceva ce nu ai mai mâncat niciodată… n-are nicio legătură logica și normalitatea ci pur și simplu de ce simți.
Ai stat cu sufletul la gură la meciul Simonei și, văzând-o cât de dârz a luptat, te-ai simțit mândru pentru o clipă-două? Înseamnă că pentru tine e normal, s-ar putea pentru altul, care s-a uitat detașat și rece la meci, să nu fie. Nu este însă o chestiune de analiză ci de simțire.
E și de înțeles să fii mai implicat emoțional în prestația Simonei decât a altui sportiv căruia îi ești fan, simțindu-te mai aproape de ea – e de-a noastră, vine de aici, ne vorbește limba.
E normal să fii mândru că ești român datorită performanței Simonei? Sincer, cu toată avalanșa de mesaje care de care mai melodramatice în sensul ăsta, eu nu cred că că se poate. Mai degrabă cei mândri de Simona au plusat cu sentimentul naționalist, pentru mine asta e singura explicație. Altfel e ca și cum ai zice că o oală de saramură a devenit dulce pentru că ai pus un gram de zahăr.
Mândria de a fi român ți-o poate stârni simpla origine, istoria națională, o poziție eroică a întregului popor și alte lucruri legate de nație, legate de mulțime. Până și echipa de gimnastică, cu tradiție de recrutare de copile tinere și palmares veșnic se califică mai sus pentru stârnirea sentimentelor de mândrie patriotică decât un jucător individual, care a făcut totul pe barba lui.
Cred că românii se agață de orice, chiar artificial și uneori ridicol, pentru a găsi motive de mândrie, avem atâtea de puține c-am ajuns să le vânăm. Era un clip pe youtube unde, într-un depozit, niște muncitori aruncau foarte repede, în alunecare pe podea, lăzi de bere de la unul la altul și le așezau la locul lor foarte rapid. Muncitorii vorbeau românește.
Cum credeți că sunau mai mult de jumătate din comentariile la clip? Ați ghicit – erau cu mândru că sunt român când văd așa ceva. Da, așa de disperați suntem să proiectăm ceva mândrie pe poporul ăsta, că sărim în sus și cântăm imnul dacă trei muncitori aruncă bine niște lăzi de bere în depozit.
Și asta arată din păcate cât de boțită, șifonată și murdărită este nația asta. Căutăm stropul de lumină ce intră pe gaura cheii ca să uităm de dezastrul din dulapul unde abia se mai poate respira.
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
|---|
“Ai stat cu sufletul la gură la meciul Simonei și, văzând-o cât de dârz a luptat, te-ai simțit mândru pentru o clipă-două? Înseamnă că pentru tine e normal, s-ar putea pentru altul, care s-a uitat detașat și rece la meci, să nu fie.”
Nici un roman, nu se uita la un meci de trei ore, detasat si rece, adica fara sa tina cu Simona si fara sa stea cu sufletul la gura si sa sufere la fiecare minge. Aia de care vorbesti tu, nu s-au uitat la meci, ei doar au vazut rezultatul final la stiri sau au citit comentariile de dupa.
Si asta nu are treaba cu faptul ca sunt romani.
Ca si romanii ar fi simtit si nemtii, daca Simona ar fi fost nemtoaica. E firesc sa fie asa si este bine ca este asa.
“Și asta arată din păcate cât de boțită, șifonată și murdărită este nația asta. Căutăm stropul de lumină ce intră pe gaura cheii ca să uităm de dezastrul din dulapul unde abia se mai poate respira.”
Dimpotriva, as spune. Sa vezi acel strop de lumina ce intra pe gaura cheii, in timp ce totul in jurul tau e dezastru, este un mare skill al omului in general si al acestei natiuni in special. Fara acest tip de optimism, fara aceasta speranta ca poti iesi din impas, indiferent de mizeria in care te afli, nu ai nici o sansa de reusita.
Simona este un model demn de urmat, un exemplu bun pentru fiecare roman. Nu trebuie sa astepti ca statul sa-ti ofere conditii, poti sa reusesti si singur, daca urmaresti acel “strop de lumina ce vine pe gaura cheii”. Romania are nevoie de astfel de modele.
Fara indoiala ca Romania are nevoie de modele, cat mai multe, de genul – reusesc prin munca mea.
Cat despre acest mult laudabil skill al romanului de a se focaliza pe raza de lumina spun doar ca toleranta asta la rau si mizerie de acolo vine, daca s-ar concentra un pic mia putin pe gasitul razelor de lumina si mai mult pe scapatul de dezastru , tare bine ar fi…
Eu, unul, am stat foarte liniștit la partidă, în timp ce tata nu de puține ori era să spargă televizorul cu telecomanda. :))) Normal că, în adâncul sufletului meu, voiam ca Simona să câștige, dar nu am suferit ca tata după partidă. O admir pentru munca ei, pentru îndârjirea ei, pentru faptul că a ajuns atât de departe, dar nu m-a făcut nicio clipă să fiu mândru cu ea (cu ce am ajutat-o eu să ajungă până unde a ajuns și ce îmi datorează ea mie?) sau să fiu mândru că sunt român. (vorba aia, unde dai și unde crapă)
Se pare că mulți, în toată agitația asta, au confundat simpatia și respectul pe care unii o au pentru ea cu nevoia de a se regăsi în munca cuiva, cu nevoia de a mușca din faima și imaginea unuia care, prin forțele proprii, a ajuns atât de departe.
Eu, spre deosebire de aceștia din urmă, simțeam aceeași simpatie și respect și pentru o norvegiancă de douăzeci și doi de ani care ajungea în finală cu Șarapova și o pierdea. – mai ales o norvegiancă de-aia blondă, micuță, subțirică și fină. 🙂
Cu permisiunea voastra pun un link catre un articol despre Simona.
http://activenews.ro/simona-halep-un-om-un-erou-un-stramos_1841314.html