Favoritul meu pentru Oscar

Decernarea Premiilor Oscar, noaptea asta, în jurul orei 3.
Favoritul meu: “Three Billboards Outside Ebbing, Missouri”

Nu are nume de Oscar, nu este cu soldați eroi în Irak (ba din contră), nu este cu rasism, dizabilități fizice ori ambiguități cu pretenție de artă. Așadar, șanse foarte mici să câștige “Cel mai bun film”, judecând preferințele juriilor din ultimii ani. Ce are în plus față de “Get out” și “The Shape of Water”? Originalitate. Un film despre oameni, despre sensibilitate și limite. Linia subțire dintre furie și compasiune.

Frances McDormand în rolul mamei îndurerate, furioase. Efervescentă în acțiuni, dar blândă. Răzbunarea arde, fără semne de astâmpăr, însă rămâne în nuanțe nobile, nu se transformă în ură. Spre deosebire de personajele cu o construcție genetică mai fragilă, care jelesc și răzbună violent, primitiv. Frances McDormand, un fel de Vitoria Lipan, mai colorată și nu la fel de norocoasă.

Woody Harrelson este un “one trick pony”, noroc că știe perfect acel truc. Dacă vrei un polițist țărănoi (un redneck), dar inteligent și bine intenționat, îi dai rolul lui Woody Harrelson. Impunător, chiar amenințător prin statură, însă de o blajinătate comportamentală înduioșătoare. Prestația lui din Three Billboards îmbogățește impresia excelentă din primul sezon True Detective.

Peter Dinklage sau piticul din Game of Thrones, pentru cei mai puțin inițiați în meandrele cinematografiei. Nu vă lăsați amăgiți de prezența sa printre actori; rolul este secundar, deloc spectaculos. Doar un pitic – folosit pentru conturarea personajului principal – cum găsim cu sutele în curtea Hollywoodului.

Sam Rockwell este cel care înnobilează filmul, îl ridică din țarcul banalelor drame presărate cu scene comice. El este construcția genetică fragilă de care aminteam, în antiteză cu personajul principal, Vitoria Lipan cea colorată.

Sam Rockwell se pune de-a curmezișul în tragica desfășurare a acțiunii si proclamă: Acesta este un film optimist!
Oamenii se pot schimba radical, fragilitatea se durifică până la imunitate, furia devine simpatie. – Îți trebuie doar un idol și cuvintele sale. Eh, dacă nici asta nu este culmea optimismului…
Vecină de culme cu speranța mea că Three Billboards va câștiga Oscarul.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

4 Comments

  1. E si favoritul meu (de altfel l-am laudat in recenzia trecuta), dar si Get Out mi se pare excelent, nu din perspectiva temei rasiale (care e asumata, autorul fiind totusi un comediant cunoscut), ci prin prisma faptului ca e un film horror (cat de cat) nominalizat la Oscar.

    Reply
    • Mda, a pariat mai bine CTP. Zicea inainte de gala:

      “Politic corect. Are femeia cu dizabilitati, e mută. Are femeia neagră. Deci femeie, dizabilităţi, rasă, o femeie de culoare, şi care sunt personajele ultrapozitive. Avem și un “freak”, un marginal ciudat, care este chiar omul-amfibie. Şi, fireşte, cu cine poate să se cupleze decât cu celălalt “freak”, adică femeia mută. Şi, de partea cealaltă, albul, WASP, “White Anglo-Saxon Protestant”, cu maxilare proeminente, fălcos şi musculos, crud și ticălos.”

      Asta a zis-o cu vreo 3 zile înainte să câștige Shape of Water 🙂

Leave a Comment.