Cu vecinii de bloc nu am probleme. Probabil eu sunt cel mai gălăgios, atunci când mă obligă domşoara coabitantă să dau cu aspiratorul la miezul nopţii; după care să bat carnea de șnițele. Deci vecinii de bloc sunt în regulă, îi ţin la respect pe toţi.

Ce mă scoate din minţi şi nu pot înţelege, mă deprimă şi în acelaşi timp îmi dă nervi de taur căpiat, este existenţa clubului Alice. Ăl mai manelist focar de janghină, fix peste stradă de mine, în inima Berceniului. Noaptea trecută, pe la un 2 jumate, îmi vibra lustra de la “Da, mamă, sunt beată!” – varianta manelistă, în interpretarea unui grăsun de mangaliţa în ciocate.

Trecut bine de a doua tinereţe, zbiera să-i plesnească beregata: Da, mamă, sunt beată. Pentru că altfel nu îl pot uitaaa, cicaraca cichi ceeea!
Şi nu a fost un caz izolat. În ultimii ani, a devenit obişnuinţă maneaua dată la maximum între blocuri. E weekend? Zguduim pereţii în club Alice pe lăutăreşti şi orientale, se ştie. Hai, toate fetiţele şi toţi barosanii, copitele în aeeer! Ooooo-Aaaaa-Cine-i viaţa meaaaa?

Sunt o fire tolerantă de obicei. Am înţeles că stăm în Berceni, ne trezim echipaţi deja în hainele de zi, mulgem vaca, ducem brânza în piaţă, ne scobim cu dinţii pe sub unghii, după care bem cafeluţa la Starbucks în Sun Plaza. Am înţeles toate astea şi m-am împăcat cu ideea. Până la urmă, cu toţii oameni suntem; frumoşi tocmai datorită varietăţii.

Însă clubul ăla jegos cum sufleţelul lui Salam a primit autorizaţii de funcţionare? Se aude pe o rază de jumate de km. Toată noaptea! Eşti obligat să dormi cu geamurile închise, de parcă ţi-ai fi cumpărat apartament lângă Groapa Glina.
Plângere la poliţie faci degeaba. Nu de alta, dar trece patrula sătească din Berceni în fiecare noapte prin faţa clubului. Uneori mai şi intră să-şi clătească ochii cu o bucă de mangaliţă ţopăitoare.

PS: Aşa, să aveţi o mică idee despre fenomen – La mine în Berceni, lângă metroul Piaţa Sudului, se joacă Alba-Neagra. În anul 2015, Alba-Neagra! Şi se făcuse cerc în jur, oameni în toată firea, pe la cincizeci şi de ani.

Dani Corban

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş