Piața din Vatra Dornei e una din cele mai scumpe din țară, cu diferențe constante de 20-30% în plus față de ce cele mai apropiate orașe.
Pe-o tarabă se lăfăie niște caise pufoase, punctate, galbene cu exact câtă roșeață trebuie, de-ți plouă în gură nu alta. Sub ele, scrisă mare și clar, o etichetă cât casa: CAISE DE CONSTANȚA.
Cum să nu le iei, dom’le, dacă-s așa de frumoase și dacă-s și de la noi? Când dai să pui mâna, auzi în spate niște hohote de râs:
– I-auzi, caise de Constanța, ha ha ha ha!
Vânzătoarea ridică din sprâncene și se stropșește ferm:
– Adică ce, doamnă, s-au copt caisele la Constanța! Ce-i de râs?
– Noi suntem din Constanța…
– Aaa, mda…
Și pleci în treaba ta și-i dai dracului cu caisele lor cu tot și te întrebi când o să ajungă lucrurile simple simple în țara asta?
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
|---|
Mda, pe principiul pepenilor de Dabuleni prezenti in piata la Obor pe la sfarsitul lui iunie. L-am intrebat in trecere pe vanzator: ” Dabuleni asta e pe undeva pe langa Thessaloniki?”
Mă-ntreb dacă n-ar trebui să se dea niște amenzi la fazele asta – cât să fie de greu când pepenii îs cât mazărea la Dăbuleni?
Cand se intampla asta? In luna mai, sau cand?
Ca in TM perioada caiselor a trecut de cateva saptamani bune deja.
Au ieşit deja pepenii româneşti.
Am văzut câţiva ţărani cu căruţe cu pepeni în satele de pe malul Siretului în judeţul Galaţi şi încă cu mai mult de o săptamana în urmă. Iar caisele erau coapte în zona Galaţiului încă de acum două săptămâni.
Constanţa şi Dăbuleniul sunt chiar mai la sud, deci acolo pepenii şi caisele s-au copt chiar mai devreme.
Vlad, ai mai luat nişte caise în drum spre Dorna, acum o lună , cu speranţa că poate sunt din astea românesţi, gustoase :))
Hary – ha, ha, ha, păi înseamnă că asta era problema și de aia rădeau constănțenii că nu mai erau demult caise la ei :))) și vânzătoarea, total în afara temei ca și mine de altfel, a crezut că e cazul să spună – s-au copt dom’le cum să nu?
Cârtița – bine că mi-ai zis că așteptam să apară pepenii rom ca să-ncep un dezmăț zemos – deși nu cred că-s prea dulci la cât a plouat
Dani – am impresia ca doar am gustat și nu am luat că erau la fel de gustoase ca lumânările
Asta e ca in caricatura aia cu ananasiii de Dabuleni…Pana la urma pe mine chiar nu ma intereseaza ce scriu ei acolo…ma intereseaza cum arata, cat costa si ce gust au fructele. Am facut ieri dulceata de piersici, care pe langa faptul ca mi-a iesit rosie de zici sa-i din prune, mai are si un gust ciudat de parca am pus aspirina in ea…Ma omoara astia cu fructele lor…la propriu. Si piersicile cel putin nu prea ai cum sa le gusti…Daca erau bune sa mor ca nu ma interesa de unde sunt…
Olivia, pai tocmai, pentru chestiile pe care nu ai cum să le guști locul de unde vin ar trebui să-ți spună cam ce șanse ai să fie bune:
– vin de la greci – sunt culese crude și lăsate să se înmoaie pe drum/în depozit – șanse de a fi aromate și dulci ca și cum le-ai lua tu din pom sunt
spre zero
– vin de la noi mai ai o șansă să fie culese cât de cât cu responsabilitate, nu mare că s-au hoțit toți dar totuși…
Când am chef să mă încordez și chiar să iau un fruct bun, pipăitul și mai ales mirositul oferă indicii importante.