Un film diferit de majoritatea SF-urilor din cauza/datorită subiectului şi a vitezei de interacţiune cu spectatorul. A se comanda “la pachet”. Nu faceţi greşeala să-l vizionaţi la cinematograf!

Arrival are o desfăşurare distinctă; este genul de film care te atrage, te emoţionează, te convinge să-l accepţi. Sau nu. Depinde doar de gustul fiecăruia şi de structura organului languros. Mi-a plăcut, îl consider un film de nota 8. Îi înţeleg perfect şi nu le pot contrazice argumentele celor care nu i-ar da notă de trecere.

Asta nu înseamnă că trebuie să fii o vită încălţată, tocmai scăpată din grajdul Berceniului, cu balega încă proaspătă sub copite, şi să-mi trăncăni încontinuu în ceafă. Te-ai plictisit, am înţeles. În primele 10 minute nu a sărit Captain America pe geam în rafale de mitralieră. Iar tu ai început să vociferezi despre porcăria de film la care te-a obligat mă-ta să te uiţi.

În continuare, nimeni nu se măcelăreşte, extratereştrii nu sunt atacaţi cu bombe atomice şi femeile au ţâţe mici. Unde mai pui şi acţiunea nemaiîntâlnit de lentă. Ce faci in abominabila situaţie? Te ridici în linişte şi te duci la alte treburi mai pe gustul tău? Neooo, n-ai să vezi! Păi eşti prost? Nu, nenică. Începi să behăi şi mai înverşunat, faci glume inteligente de clasa a treia specială şi îi beşteleşti pe “aia din ecran” – Hai, bre, cum să fie posibil aşa ceva? Dar ce sens are? Ce-i mizeria asta? Nişte proşti!
Glumele tale infantile sunt zece clase peste porcăria la care ai mai dat şi bani. Sigur sunt, pentru că se hăhăie la unison toată cireada de cornute bercenare.

Nu zic că în toate cinematografele din ţară rag la fel necuvântătoarele. Dar este un risc prea mare, dacă într-adevăr vreţi să gustaţi Arrival. Este un film de atmosferă. Preferabil una liniştită care să încurajeze introspecţia, nu efervescenţa de stadion.