Cred că în zilele noastre revista Eros ar fi fost dată drept exemplu de jurnalism și design de mare clasă iar eu, după ce am trecut prin câteva articole, pot să spun cu mâna pe inimă că bate ca reportaj/stil/subiecte marea majoritate a revistelor cotate de azi, indiferent de nișă.

Cum se schimbă vremurile… în America anilor 1960, Ralph Ginzburg – creatorul revistei, a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare. Tind totuși să cred că decizia nu a venit pe criterii de pudoare, deși conținutul revistei a ridicat valuri și valuri de critici și poziții indignate ci mai degrabă pentru că a atins un subiect încă tabu pentru societatea de atunci.

Al patrulea număr conținea un pictorial de cuplu inter-rasial, bărbat afro-american și femeie caucaziană, ceea ce nu era deloc greu de anticipat că ar fi stârnit reacții extrem de dure în atmosfera tensionată a anilor 60.

A fost picătura ce a umplut paharul și a adus rapid sentința cu închisoarea. Cei 5 ani însă nu au rămas în picioare după căile de apel și Ralph Ginzburg a executat până la urmă 8 luni.

Știu că e o atitudine tâmpă și că publicul ar trebui să fie destul de educat să penalizeze derapajele mizerabile din presa de azi dar, cum e clar că nu o face, parcă mi-ar face plăcere să văd câțiva ”jurnaliști” din ăștia care inventează știri și aruncă cu noroi gratuit trecând o lună, două pe la mititica…