Cum sună un film horror de nota 7 pe IMDB? Promiţător este puţin spus. Genul respectiv este notat destul de prost. În afară de 4-5 clasice, restul punctează dezamăgitor. Majoritatea producţiilor horror nu reuşesc să obţină nota de trecere. Aşadar, 7 devine un “must-see”. Vă imaginaţi ce coadă a strâns la uşa cinematografelor în 2012 şi 2013, când se lăuda cu un excepţional 8?
L-am văzut azi, înainte de culcare. Nu ar fi corect să îl cataloghez un film prost. Bun cu siguranţă nu a fost. Mi-a lăsat mai degrabă o senzaţie de nedumerire şi uşoară frustrare. Ca atunci când vrei să mănânci un măr, cineva te leagă la ochi şi îţi bagă în gură o brânză împuţită. Iar pe urmă te întreabă cât de bun a fost mărul. Ce-ai putea să-i răspunzi – Un măr bun, prost, excepţional, scârbos? Un măr…altfel.
Publicul este minţit cu bună ştiinţă odată cu încadrarea producţiei în rastelul horror. Vrei să mănânci un măr? Hai, pofteşte, te servesc imediat cu unul. Sau mai bine, ia în gură brânza asta împuţită, în timp ce îţi explic cât de prost eşti pentru că îţi plac merele! The Cabin in the Woods parodiază parodia. Este bătaia bătăii de joc, cap-coadă, la toate nivelurile: scenariu, joc actoricesc, decor, replici, efecte speciale.
Şi totuşi, nu pot spune că este un film prost. Diferit? Da. Curajos? Cu siguranţă. Dincolo de critica aplicată producţiei în sine, nu pot să nu observ şi strategia din spate. Motivul pentru care acest film există. De ce s-au investit 30 de milioane de dolari? Simplu: în primele două luni, deja s-au încasat 42 de milioane (doar în SUA).
Un marketing perfect care a asigurat puhoiul consumator imediat după lansare. Nu a contat impresia transmisă mai departe de client. Primul val a acoperit toate cheltuielile, ba mai mult, a adus profit considerabil. Aceiaşi bani ar fi intrat şi dacă în locul bizareriei, pe ecrane se difuzau secvenţe cu împerecherea pitulicilor.
Cum să nu plăteşti bilet la cinematograf, dacă eşti un fan al genului horror şi Cabana din pădure are note umflate pe site-urile de specialitate, plus review-uri dintre cele mai laudative şi pretenţioase? În epoca vitezei, nimeni nu mai stă să sape după mai multe informaţii legate de un film. Ţi-au furat ochii 2-3 articole plătite, 2-3 note, câteva comentarii scoase la înaintare, suficient! Hai la cinema.
Vezi filmul şi râmâi prost. Nu îţi explici cum a fost posibil aşa ceva. Intrigat, te întorci pe site-urile de specialitate şi mai citeşti o dată categoria Reviews – Doar pe IMDB sunt peste 900!
Acum caşti mai bine ochii când le citeşti, dar prea târziu, deja te-ai ars. Şi observi cum alternează într-un mod foarte ciudat laudele de 9 şi 10 steluţe cu “ponegririle” de una şi două steluţe.
Bagi de seamă că există doar comentatori care consideră filmul genial şi comentatori care îl consideră o porcărie sinistră. Cum? Nu dă nimeni 5-6-7 stele?! Asta-i film fie de 10, fie de 1? După câteva minute, observi că toate părerile de bine se aseamănă suspect de mult. Sunt aceleaşi idei, diferă doar ordinea sau, foarte puţin, formularea.
Treci prin primele 5 pagini de reviews şi realizezi că, de aici încolo, toate laudele de 9 şi 10 steluţe dispar. Au fost inteligent inserate doar în primele 50 de comentarii (adică alea după care 99% dintre cititori se opresc din analizarea produsului). Mai departe, restul de aproximativ 900 de păreri exprimate sunt doar din categoria “porcărie sinistră”.
Avem online, avem informaţie la un click distanţă şi un paradox – Deşi totul este mai rapid, mai facil, nu ne mai ajunge timpul. Funcţionăm într-un flux continuu, nimeni nu mai are răbdare să-şi pună întrebări.
Să fie asta noua reţetă a succesului?
The Cabin in the Woods are sens si e un film peste medie, daca te prinzi de toate referintele la genul horror pe care le exploateaza. Daca esti un obisnuit al filmelor horror (sunt) si un obisnuit al subgenului slasher (nu sunt, din pacate), filmul are o cu totul alta greutate. E cumva un caz similar cu cel al filmului Detention (2011) care poate parea o porcarie sinistra si incoerenta sau un film genial, in functie de cate filme cu adolescenti ai vazut si de cate referinte la cultura pop poti digera 🙂
Oricum, la cat de multe filme horror bune au aparut in ultima vreme (mai ales pe la festivalurile independente), n-as spune ca trebuie sa asteptam sa ne dea Hollywood-ul material de rumegat 🙂
Doar ca nu e horror :))
De-asta am zis ca nu sunt in stare sa ii dau o nota. Nu pot evalua cat de bun mar este o bucata de branza. Este o parodie dusa la extrem. Joc actoricesc prostesc, replici aruncate in mod intentionat ca nuca-n perete si gafe (presupun tot intentionate) de recuzita.
Nu poti sa chemi oamenii la cinema, minţându-i ca vor vedea un horror. Iar in schimb sa le servesti o parodie despre “Cat de ţâmpiţele sunt filmele horror şi ce prostovani sunt fanii lor”. Ii iei peste picior pe banii lor.
Bine ca l-am vazut pe un site clandestin. Altfel ma suparam :))
Pai da, nu e horror. Eu am mers la el cu recomandarea: in sfarsit o parodie simpatica dupa filmele de tip slasher. O parodie care s-a dovedit mult mai putin subtila decat “Tucker and Dale vs. Evil” 🙂