Femeile sunt inferioare – varianta hardcore

Mai ţineţi mine când, sătul să-mi odihnesc mintea, am început să mârâi pe la gardul feministelor?
Femeile sunt inferioare – un articol la care privesc ruşinat peste umăr. Nu pentru că aş fi înfoiat orgoliul războinicelor din online – o femeie cu toate ţiglele pe acoperiş nu ar lua vreodată în serios asemenea texte. Dar sunt jenat de nivelul scăzut al trolling-ului. Se putea mult mai fin, mai delicat, mai elegant. Mai deştept.

Posibil să-mi adun forţele pentru o nouă demonstraţie exhaustivă a inferiorităţii femeieşti, zilele astea. Pe măsură ce trec orele şi se apropie 8 martie, simt cum se caţără pe mine inspiraţia.
Şi acum, că tot v-am introdus în subiect şi am explicat legătura între trolling ieftin şi ţigle pe acoperiş, daţi-mi voie să vi-l prezint pe Dumnezeu:
Continue reading

Femeile ţin la părerea lor

Două femei s-au certat opt ore, fără pauze, până au leşinat. S-a întâmplat săptămâna trecută, pe stradă, în oraşul Angkang (China).

femei părere

Nu am găsit în cadrul ştirii prezentate aici detalii despre orânduirea temporală a evenimentelor. A fost egalitate? Au leşinat în sincron?
Dacă epuizarea şi deshidratarea le-au pus capac simultan, avem cea mai echilibrată polemică din istorie.

Înţeleg egalitatea de sexe, cu toate argumentele darwiniste şi biblice – Dumnezeu l-a clonat pe Adam, l-a scopit şi i-a construit a mai sexoasă pereche de ţâţe. Egalitate, fie!
Dar nu putem ignora puzderia de diferenţe în toată egalitatea asta.
Ar fi doi bărbaţi capabili de aşa ceva? O ceartă neîntreruptă de opt ore, terminată prin leşin (posibil simultan).
Continue reading

S-a inventat umorul pentru femei

femeiDe câte ori n-aţi auzit o femeie zicând “Îmi plac bărbaţii amuzanţi, bărbaţii care mă fac să râd, bărba…” Stop! Ce sună greşit în enunţul ăsta? Nu este pleonasm, este incongruență.
Bărbaţii amuzanţi, bărbaţii care mă fac să râd.

Dacă faci o femeie să râdă, nu eşti amuzant. Nu eşti acolo, în turma ta de masculi care contează. Eşti amuzant în afara turmei, la marginea oazei, unde te hlizeşti cu hienele.
Continue reading

Cunoscut-am pe Terente

Amintirile lui Dovlecel Gicuțu, bucătar din Muereasca
PigBigBalls
Băi, fraţilor, se întâmpla într-o zi mocirloasă de noiembrie. Eram la mine-n crâşmă, scoteam vinul din damigene, să fac loc la ţuica de zarzăne. Şi văd că intră un zăpăcit, dracu ştie de pe gârlă adunat, se pune la masă. Cu părul speriat în toate părţiel, nebărbierit de măcar trei zile. Îi jucau ochii-n cap ca girofarele; zic “Dovlecele, ai grijă, bă băiatule, că ăsta plecat cu sorcova.” După deşte şi palme părea orăşean, nemuncit toată viaţa.

Soarbe rapid vreo 3 litre de zarzăne, îşi năzare girofarele pe mine şi zice
– Ceva femei aveţi pe-aici?
– Uliuuu, doamne, iartă-mă! Noi nu ne ţinem de-astea, bre. Ia, dacă venişi cu gând de curvăsăraie la noi, cată-ţi mata drum prin altă parte.

L-am minţit pe faţă, vă daţi seama. Noi avem fetele noastre, da’ sunt pentru ai noştri, de la Vâlcea. Nu le dăm aşa la orice zăpăcit.
Mă rog. Se ridică ăsta ciufulitu, orăşeanu, şi pleacă legănat pe uliţă-n vale. Atunci am văzut că avea un mers ciudat. Şi nu de la litrele de zarzănă. Nu. Îşi târa mai greu piciorul drept. Ca şi cum ar fi avut o greutate mare pe pulpă. Se opreşte, scutură de două ori din cur şi pleacă mai departe. Da’ acuma îşi târa stângul, nu dreptul. Om ciudat, v-am zis.
Continue reading