Dacă onorata stăpână a lui Pierre nu m-ar fi amenințat atât de strașnic, aici ar fi înotat tânărul nostru… crestele alea cu zăpadă fac toți banii… așa, speriat de ce ar putea să se întâmple, am încercat cu degetul apa cristalină și-am zis – poate lăsăm cadrul ăsta pe la vară.
Vlad B PopaScriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional. Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati |
|---|
🙂 Vlad, superb peisajul. Nu mi-a spus nimic de acest scenariu. Stiam doar de pestisorul de aur, iele si alte cele.
Dar revenind la “onorata stapana a lui Pierre”, aceasta este de fapt un el, un el numit Corbanus 😉 . Asadar, Dani, unicul si supremul stapan, va decide daca va dori sau nu sa inoate in apele reci ale Colibitei.
Desigur, as prefera sa nu o faca tinand cont de temperatura pe care o are apa in acesta perioada, dar… este alegerea lui.
P.s: In cazul in care totusi decide sa o faca, sa ai grija de el.
Pai nici el nu stia pana nu a vazut poza :)))) si, desi s-a aratat deosebit de vitejeste dispus sa inoate in gheata aia de apa, eu, gandindu-ma responsabil la viitor si la faptul ca apa rece da carcei, iar acolo adancimea e de 10-20 metri, am lasat-o pentru la vara…. vezi cata grija am de el?
Stiam eu ca pot conta pe tine! 😉