Deutschland, Deutschland über alles, über alles in der Welt…
Doar că nu acum şi nu la fotbal.

Au jucat slab, nu au reuşit să pătrundă prin apărarea franceză sau măcar s-o ocolească. Au pistonat în gol, fără fantezie (ceva tipic jocului lor) şi fără precizie (ceva atipic).
Selecţia a fost proastă, nu ştiu dacă din vina lui Löw sau din lipsă de variante.

Nu m-oi pricepe la fotbalul german, dar nu trebuie să fii tacticianul lu’ peşte ca să-ţi dai seama de improvizaţiile (nereuşite) din prima echipă. Oricât de wonderkid o fi Kimmich, nu are ce căuta extremă dreapta.
Nu, dacă antrenorul l-a pus acolo în meciul cu Italia, nu înseamnă că aia e poziţia lui naturală. Kimmich nu ştie să centreze şi nu ştie să dribleze jucători de valoare. A demonstrat-o în meciurile cu Italia şi Franţa.
Este fundaş dreapta, nu mijlocaş, nu atacant.

Mi se pare neverosimil şi faptul că naţionala de fotbal a Germaniei a stat într-un singur vârf! Şi acela nu vă imaginaţi că joacă la vreo echipă de top din Europa. Este Mario Gomez, legitimat la Fiorentina şi împrumutat în Turcia.
Greu cu el, mult mai greu fără. Chiar imposibil, după cum s-a văzut.

Muller nu a apucat să intre în ghete, iar Bastian Schweinsteiger arată şi se mişcă precum un veteran rătăcit printre emiri, la cei 38 de ani.
Încă nu a împlinit 32, dar aşa e el, mai cetinel.

Nu aş avea ce să le reproşez fundaşilor centrali: Hummels şi Boateng în meciul cu Italia, Howedes şi Boateng în meciul cu Franţa.
Defensiv, Germania a arătat bine tot turneul, motiv pentru care m-am gândit la aşa ceva:

Pentru România a fost bun rezultatul de ieri. Chipciu şi prietenii vor putea să se laude toată viaţa
“Am fost la două minute de un egal cu Franţa, campioana europeană!”