“Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele” – probabil cea mai cunoscută frază lăsată de George Orwell în Ferma animalelor.

De ce o apreciem cu toţii şi o cărăm cu stăruinţă peste prundurile vremii? Nu pentru extravaganţa stilistică, nici pentru capacitatea cuvintelor de a ne gâdila organul languros. Adevărata valoare vine din concordanță, din loialitatea mesajului: este ca o mănuşă care se potriveşte pe orice mână.
Indiferent că vorbim despre porci comunişti, rechini capitalişti sau despre Ghiţă-n vrej.
Întotdeauna, indiferent de sisteme politice şi legi, unii vor fi mai egali. Iar majoritatea, cei mai puţin egali, va încovoia ireverențios buzele, apoi va închide ochii.

Da, este vorba despre el însuşi. Cel mai devreme pomenit: vedeta Ghiţă-n vrej. Ce boabă fermecată de fasole o fi sădit Giţă al nostru, că s-a înălţat ditai buruiana şi nimeni nu-i în stare să-i zărească vârful.

Pentru a ne apropia olecuţă de adevăr şi pentru a sufoca din faşă puii de cârcoteală – “Pfff, s-a trezit şi ăsta acum să facă pe deşteptul!” – amintesc ce scriam la începutul lui august 2016, AICI
Continue reading