Noi, românii, am învăţat să fim mai modeşti, mai umili. Caii pe care am galopat lunatici în beznă s-au prefăcut în măgăruşi jigăriți. Am început să zgâriem pământul cu pintenii. Ne-a picurat şi capul dintre nori, nu înainte să aflăm adevărul funest: Ambrozia zeilor nu conţine sânge de dac.
Aşa arată topul mondial. Aşa arată normalitatea, francheţea. De ce ne-am fi imaginat vreodată că ne putem număra printre aceste state/continente?