Nu mai sunt femeile de altădată

strip clubÎncep să am tot mai des senzaţia că mă înghite noul val, generaţia tânără. Sunt diferenţe enorme de comportament şi mentalitate între 21 şi 28 de ani (da, nețărmurita paletă de culori a douăzecilor). Nici nu vreau să mă gândesc cu ce spaimă privesc spre noi bătrânii, ăia trecuţi de 30.

Mă recunosc depăşit de galopul avangardist al tineretului, sunt o discketă îndesată cu forţa în CD-ROM.
Cel mai la îndemână exemplu – Cum se agăţau femeile pe vremea mea?

Nu, nu le scoteam la horă. Dar mergeam “în oraş”, într-un loc unde aveau băuturi şi (opţional) mâncare; un loc iluminat şi liniştit. Iluminat, din motive logice de verificare a mărfii înainte de achiziţie închiriere. Şi liniştit ca să… Cum se numea chestia aia? A, să te poţi auzi unul pe celălalt, om cu femeie. Conversaţie, mă, ăsta era termenul!
Dar conversaţie din aia de rânduială strămoşească. În viu grai. Fără asl-plm-stf-IheartU
Continue reading

Femeile sunt ridicole când agață

De noi, bărbații, se râde de milenii pe tema asta. Cred că imediat după epoca de piatră, când am renunțat la tehnica trasului de păr și-a parului în cap, au și început comentariile despre maniera de agățat a celor mai puțin fermecători dintre noi. Ba chiar cred că și înainte de asta doamnele râdeau între ele:

– Doamne, ce pămpălău! A dat cu parul de nici n-am simțit, poți să crezi tu, fată, tu, c-așa a vrut el să mă ia?

– Vai, fată, mor de râs, chiar așa a făcut?

Ei uite că de ceva vreme fetele, în emanciparea lor furioasă, au început să facă ele primul pas iar spectacolul e pur și simplu fabulos. E ca și cum ar fi luat spuma celor mai penibile abordări masculine ar mai fi adăugat un praf de ridicol, două linguri babane de jenant și după aia ar fi pus totul peste un terci de comic.  Continue reading