Comisia trompetelor penale

Trompetele penale din Parlamentul României sunt ofuscate foc din cauza Codruţei Kovesi. Nu vrea Codruţa să meargă în plutonul de execuţie, pervers intitulat “Comisia de anchetă”. Să fie anchetată de trompetele penale, în frunte cu pesedista Florea CONSUELA, pentru că aşa a zis meseanul Andronic Dan.

Nu folosesc termenul “penal” cu sens propriu, de bază. Deşi, uitându-ne la demonstraţiile empirice aplicate parlamentarilor români, aş avea mari şanse de adevăr. Alegând aleatoriu un parlamentar român, probabilitatea de a înhăţa un borfaş este peste 50% (o apreciere personală). Nu folosesc sensul de bază al “penalului” pentru că în comisia Consuelei ar putea fi (dulce speranţă nemuritoare) şi membri curaţi. Până în ziua izbăvirii neamului, când o mână dumnezeiască va arunca tot Parlamentul României într-un beci adânc, mă rezum la sensul metaforic – trompetă penală, expresie frumoasă. La fel ca o coardă penală, tot expresie, tot frumoasă.

Sunt sătul de propaganda mizerabililor, de intangibila cuvântare “Pe noi ne-au votat patruzeci şi nu ştiu cât la sută, avem majoritate, suntem vocea poporului! Puterea poporului, democraţie!”
Continue reading

Povestea Leului Băsescu

“Nu îi sun pe Florian Coldea şi pe Laura Codruţa Kovesi din silă” (Traian Băsescu, fostul Leu al pădurii)

Într-o zi animalele pădurii s-au plâns Regelui Leu:

− Leule, uite care situaţia, e plină toată pădurea de rahat, unde te uiţi, toate tufişurile sunt pline.
Aşa nu mai putem trăi, trebuie făcut ceva!
− De acord, zice Leul, facem un veceu public.

Se apucă ei şi fac un veceu turcesc cu gemuleţ, cu zăbrele la uşă, mai mare frumuseţea. Înţelept fiind, Regele Leu s-a gândit că, deşi au veceu, dobitoacele pădurii se vor răhăţi tot în tufişuri. Na, nişte nesimţite. Pentru a merge treaba mare brici, era nevoie de veghe. De nişte inspectori ai rahatului bine făcut.

Şi se duse Regele Leu în Satul Rozătoarelor Impotente, să caute doi şobolani de seamă. Trecut-au multe zile, nopţi, carafe şi anotimpuri. Se topiră zăpezile şi gheţurile din pahare, dar, într-un final, Regele Leu ridică victorios cupa şi râgâi:

– Groooarrr! UE, v-am spus!

După alte trei zile şi trei nopţi, Regele Leu reuşi să stea în picioare şi să meargă relativ drept. Şi se întoarse fericit din Satul Rozătoarelor Impotente, alături de Colţea şi Codrula, cei doi şobolani de seamă.
Continue reading