A devenit dificil pentru actualitatea românească să-ți mai provoace indignări și grețuri noi. Nici măcar ultima încercare de nesimțire îngălată, marca PSD: Libidinoasa îmbrățișare a monarhiei, după moartea acesteia. O dragoste cu înfruptări post-mortem practicată până acum doar de viermii necrofagi.
Nici măcar asta nu ne activează sirene noi. Pentru că parazitarea, molfăitul viermănos au devenit normalitate; o stare continuă în care ne-am adaptat.

Da, ne-am adaptat forțat, dar asta nu înseamnă că iertăm și uităm. Atunci când realitatea morbidă se ridică pe minciuni, trebuie punctat. Dacă nu din speranța că se mai poate schimba ceva, măcar din orgoliul învinsului. “Am fost aleși prin vot liber, reprezentăm voința poporului. Cine este împotriva noastră este împotriva poporului” – Acesta este raționamentul prin care partidul stăpânitor, indiferent de nume, își justifică orice.
Raționamentul, oricum greșit, pornește de la o premisă falsă. În România, votul este liber doar în teorie. Continue reading