Prima casa – rocada

V-am povestit cum am ajuns la ideea de casă și ce repede m-am dezumflat. Au urmat săptămâni de tristețe și doliu în familie și vizitat câteva apartamente de închiriat ca să găsim ceva decent pentru când vine mutarea.

De la casă în Dorna era clar că ne luăm gândul, pentru că pe piață erau ori niște maghernițe vândute la preț triplu față de cât făceau, ori niște case faine care făceau toți banii dar erau peste puterile creditului nostru. Pe lângă oraș erau însă opțiuni dar nu se punea problema ca fetița noastră să părăsească sistemul urban (grădiniță/școală) așa că până la urmă ne-am împăcat cumva cu gândul că în fiecare dimineață, până va fi destul de mare să folosească ceva transport în comun, unul dintre noi va trebuie s-o ducă unde trebuie. Continue reading

Prima casă

Acum vreo două luni am primit vestea deosebit de tristă că de la primăvară trebuie să ne mutăm. Na, asta e când nu ai un loc al tău, se întâmplă. E tristă pentru că zona e foarte liniștită și bună pentru copil, la 1 minut de grădiniță și pentru că chiria va fi sigur mai mare într-un apartament comparabil.

Asta m-a făcut să mă uit spre programul Prima Casă, în care încă ne încadrăm la limită vârstă eu și nevastă-mea, pe principiul dacă tot dau un ban în fiecare lună, nu mai bine dau pentru ceva al meu?

Tot citind eu despre program am dat și peste câteva voci turbulente care dădeau vina pe creditul ăsta pentru prețurile imobiliare mari – să nu mai dea domne, să vezi cum cumpărăm toți case cu banii de bere. Nu-s de acord cu ei din trei motive mari și late: Continue reading