S-o ia naiba de relativitate că nu e relativă deloc.Îmi ziceam că n-am spațiu destul cât să-mi construiesc un colțișor al meu de muncă, cu un birou pe care stau toate sculele necesare, cu destul loc cât să-mi întind picioarele, să mă las pe spate când mi-e lene și așa mai departe.

După mai bine de două săptămâni de muncă pe teren cu Dani, s-a strâns ceva material și acum urmează perioada de editare, așezare, combinare într-o formă coerentă după care mai vin încă două sesiuni la fel de titanice de filmări. Printre altele înseamnă că în vreo două săptămâni cititorii reacții (și mă pot gândi la vreo doi curioși nevoie mare) vor ști în sfârșit cu ce se mănâncă acest DK. Continue reading